ISTORIE - CORNELIU GAIU - Gepizii - Războinici si artizani

    Joi, 27 octombrie, am luat parte la unul din cele mai instructive si interesante vernisaje ale acestei toamne culturale bistritene. O lectie de istorie servita la ea acasa - la Muzeu. « Inițiativa organizarii acestei expozitii - ne spunea dr. Corneliu Gaiu, curator si gazda -  dedicata prezentei gepizilor in Transilvania s-a nascut ca urmare a numarului mare de asezari si necropole pe care ultima perioada le-a adaugat spectaculoaselor descoperiri din trecut ». 

ARTE - ANDREEA RUS - Golgota noastră întru/înspre Sacru

          Am simţit nevoia să revăd zilele trecute expoziţia ANDREEI  RUS de la muzeu. La vernisaj mă lăsasem surprins de multitudinea subiectelor abordate, de impetuozitatea şi forţa actului artistic. Teme, tonuri de o violenţă munchiană, de la negru la indigo, trecând prin azuriul mediteranean, pala de carmin sau ploaia buchetului de liliac din grădina bunicii ; arcade, coloane, ogive, păianjen, galerii, culoare de trecere « întru sau înspre » altundeva sau niciunde  şi palide, indecise, rătăcite siluete. Atâtea tablouri în atât de puţin timp. Poate aşa îmi explic de ce nu am scris atunci despre această miraculoasă « întâmplare » oferită cu generozitate de artista ANDREEA  RUS.

DANIEL SIDOR – SEXUL şi EPISTEMOLOGIA (debut)

  Limba ca element primordial al comunicării continuă să fascineze prin varietate şi profunzime. Este mesagerul mereu tânăr al gândului, al ideilor, martor incontestabil al propriilor noastre metamorfoze. Ca filolog rămân impresionat atât de „ perlele” sale cât şi de „creaţiile” cărora le dă naştere cu cea mai firească lejeritate şi eleganţă. Cele mai surprinzătoare asocieri de cuvinte, termeni, aleatorii sau chiar antinomice, par valabile şi veridice, prezentate într-un anume context şi pot genera şocul unei atracţii magnetice, irezistibile, din partea cititorului sau al privitorului. Mă gândesc la „ carte” sau la o „emisiune de radio, Tv”, respectiv la „film”. Desigur, prima motivaţie ce-ţi trece prin minte e cea de natură strict „comercială”.Dar dincolo de aceasta ? Iată câteva exemple, la întâmplare: „agonie şi extaz”, „razboi şi pace”, „oameni şi şoareci”, „crimă şi pedeapsă”, „critică şi adevăr”... „romantic şi porno” etc. La fel şi în cazul acestui incitant volum de debut: „sex si epistemologie”, al tânărului profesor de „socio-umane”/ o chestiune hibridă şi nedrept nivelatoare, un sertar unde umanismul, pilon al învăţământului, este contabilizat talmeş-balmeş, la grămadă!/, DANIEL SIDOR: Manual de sex epistemic sau despre cum să scrii o maximă - Ed. Eikon - Debut, Colectia Universitas, seria Filosofie, Cluj Napoca, 2011.

Dan Puric - INVIDIA

Imi fac o datorie de onoare in a publica acest text. Integral. Asa cum l-am primit...E un alt prilej de reflectie. Ce ziceti? 

   
Intr-o zi, vecinul nostru de bloc si-a luat un aparat de aer conditionat. Era un zaduf ingrozitor, dar noi n-aveam aparat de aer conditionat si nici bani ca sa ne cumparam unul. Sufeream de caldura si de invidie. Aveam insa o biblioteca. Ne-am uitat in ea si am scos cugetarile lui Seneca. Am citit de acolo o pagina-doua despre bine si sensul vietii si, desi cald tot ne era, nu l-am mai invidiat pe vecin.

ARTE - KARINA WECHTER CIURUŞ - PIATRA, subiect al metamorfozelor

Dintru început voi pune un mare plus în dreptul « întâmplării » artistice oferită de KARINA WECHTER CIURUŞ, la Biblioteca judeţeană Bistriţa-Năsăud, acum, la finele lunii septembrie.

Este altfel şi altceva.

Cine o suspectează de tentativa factice, derizorie, de a căuta cu orice preţ originalul, pentru a şoca, a se face remarcată, se înşeală.

Tema aleasă nu este nici întâmplătoare şi nici o chestiune de modă.

Nu-i la îndemâna oricui şi, cu siguranţă, nu în maniera aceasta. Expoziţia (de fotografie) reuneşte, sub genericul: «  de Piatră », câteva zeci de lucrări, între ≈ 40-70 x 40-80 cm, fără paspartu, aplicate direct pe un suport dens, îngust, fin, aproape insesizabil ochiului şi etalate cu dăruire vizitatorului, într-un dozaj nu atât sumativ, cum ne-am aştepta, cât mai ales interiorizant interogativ, referitor la locul şi rostul nostru în comuniunea milenară - nu odată trădată! -  cu buna şi răbdătoarea Geea/ la greci/, Terra Mater, Mater Tellus/ la romani - lat. « Mama Pământ »/ sau Gaia la noi, la români.