tag:blogger.com,1999:blog-39841555426400254852024-03-06T05:35:04.883+02:00Aimer...Un punct de convergenţă spirituală.Schimbăm opinii fără ranchiună sau terțe gânduri negre. Ajunge cu răutatea de afară!Mircea I. Bătrânuhttp://www.blogger.com/profile/06540439744103512413noreply@blogger.comBlogger213125tag:blogger.com,1999:blog-3984155542640025485.post-44855815483047858662024-02-16T16:26:00.002+02:002024-02-16T16:36:35.268+02:00Omir=Viata<p> Ce pot sa faca doi frati...</p><p><b>Dimash si Mansur</b></p><p></p><div class="separator" style="clear: both; text-align: center;"><a href="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEgg06z19qcwynp60glyyu707oSZQlUGtxWMyzXhzIT5vK3P0QKDKGQ6dpzlJGAR4LJuZ4XffBbM8PW6HV2OV9F2GgwNSfcOWvm-358NOdklmv9qHFHZXlFvoxXbXoOBdoBZtnBm6tZsh6II932vel4m5h5jVTcgweR_p3WABQ_iw10J_Je4jkvU-fb_iYZa/s1280/Dimash%20&%20Abilmansur,%20his%20brother.jpg" imageanchor="1" style="margin-left: 1em; margin-right: 1em;"><img border="0" data-original-height="720" data-original-width="1280" height="180" src="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEgg06z19qcwynp60glyyu707oSZQlUGtxWMyzXhzIT5vK3P0QKDKGQ6dpzlJGAR4LJuZ4XffBbM8PW6HV2OV9F2GgwNSfcOWvm-358NOdklmv9qHFHZXlFvoxXbXoOBdoBZtnBm6tZsh6II932vel4m5h5jVTcgweR_p3WABQ_iw10J_Je4jkvU-fb_iYZa/s320/Dimash%20&%20Abilmansur,%20his%20brother.jpg" width="320" /></a></div><p><br /></p>Nu cred ca estre nevoie de texte suplimentare.<p></p><p>Ascultati...</p><p><span style="color: #2b00fe;">https://www.youtube.com/watch?v=-8IWuHCbLmg</span></p><p>Veti gasi traducereea, cel putin in engleza si franceza....</p><p>Auditie placuta,</p><p>MIB</p><br /><p><br /></p>Mircea I. Bătrânuhttp://www.blogger.com/profile/06540439744103512413noreply@blogger.com0tag:blogger.com,1999:blog-3984155542640025485.post-58538321254887587532024-02-07T11:29:00.000+02:002024-02-07T11:29:55.650+02:00M-AM SĂTURAT DE IARNĂ!<p><span style="color: #800180; font-family: verdana;"><b><i> </i></b></span></p><p><span style="color: #800180; font-family: verdana;"><b><i><br /></i></b></span></p><p><span style="color: #800180; font-family: verdana;"><b><i><br /></i></b></span></p><p><span style="color: #800180; font-family: verdana;"><b><i>NU-I MAI FRUMOS AȘA?!</i></b></span></p><p><span style="color: #800180; font-family: verdana;"><b><i><br /></i></b></span></p><p><span style="color: #800180; font-family: verdana;"><b><i><br /></i></b></span></p><p><span style="color: #800180; font-family: verdana;"><b><i><br /></i></b></span></p><div class="separator" style="clear: both; text-align: center;"><a href="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEiTmgkHwdb_BxHrINlCypgtkWI7zAM2sHnivRVgWnx4MKTHLkcfK5dNFxnqi5TaDsCUuYebTP2_fr1I_G4_DFjT-y4agL-6TwolB1WtPDWb6Qae_a8quXpEHk4d2xxev_FFqlz5wZdpnRcoTzNOYmL6TqkqaG8SFlUxMIjjdv4SXa8iIF2t6GPQG6dW954J/s1024/branduse-1.jpg" imageanchor="1" style="margin-left: 1em; margin-right: 1em;"><img border="0" data-original-height="768" data-original-width="1024" height="498" src="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEiTmgkHwdb_BxHrINlCypgtkWI7zAM2sHnivRVgWnx4MKTHLkcfK5dNFxnqi5TaDsCUuYebTP2_fr1I_G4_DFjT-y4agL-6TwolB1WtPDWb6Qae_a8quXpEHk4d2xxev_FFqlz5wZdpnRcoTzNOYmL6TqkqaG8SFlUxMIjjdv4SXa8iIF2t6GPQG6dW954J/w557-h498/branduse-1.jpg" width="557" /></a></div><br /><p><span style="color: #800180; font-family: verdana;"><i><b>Numai pentru voi , iubitele noastre...</b></i></span></p><p><span style="color: #800180; font-family: verdana;"><i><b>Mircea I. Bătrânu</b></i></span></p><div id="gtx-trans" style="left: 160px; position: absolute; top: 840px;"><div class="gtx-trans-icon"></div></div>Mircea I. Bătrânuhttp://www.blogger.com/profile/06540439744103512413noreply@blogger.com0tag:blogger.com,1999:blog-3984155542640025485.post-11355632757705481742024-01-22T16:10:00.005+02:002024-01-22T16:53:13.028+02:00Oare așa incepe raiul?!<p> <b>Duetul acesta unic,</b></p><p> a coalizat peste 300.000 de persoane (până acum) pentru a da un grăunte de satisfacție fanilor de pe întregul mapamond. „Arc peste timp” - cred că ar mai putea fi definit:</p><p>30 de ani Dimash și 83 Maestrul Placido Domingo.</p><p>Ascultați și îmbucurați-vă...</p><p>Vă doresc numai astfel de clipe, în viața voastră</p><p>Deschideți vă rog Youtube, pe linkul de mai jos... </p><p><span style="color: #2b00fe;"><b>https://www.youtube.com/watch?v=dYmEckJj8sk</b></span></p><p><span><b>Numai bine, </b></span></p><p><span><b>Mircea I. Bătrânu</b></span></p>Mircea I. Bătrânuhttp://www.blogger.com/profile/06540439744103512413noreply@blogger.com0tag:blogger.com,1999:blog-3984155542640025485.post-80146656310947843142022-12-26T22:03:00.000+02:002022-12-26T22:03:04.710+02:00INTERVIU - „Nu scriu pentru glorie, laude și lauri, ci pentru oameni – să-i fac mai buni”<p><span style="color: #800180;"><b> /Interviul publicat în INFO Bistrița din 23.12.2022/</b></span></p><p><span style="font-family: Quicksand; font-size: 16.28px; font-weight: 700;"><span style="color: #800180;">Ce ne rămâne după ce am spus totul? CUVÂNTUL! Pe scena InfoBistriţa.ro, avem astăzi un om al literaturii. Scrie din suflet pentru suflete şi şi-a dedicat 44 de ani din viaţă în slujba educaţiei bistriţene. „O societate fără educație moare ca și vegetația lipsită de ploaie”, ne spune Mircea Seleușan. Fără dar şi poate, este un om deosebit, cu multă naturaleţe, supleţe şi extrem de bine informat în foarte multe domenii. Mircea Seleuşan este profesorul pe care toţi elevii şi-l amintesc şi este un om cu iubire faţă de cuvinte, pe care nu le iroseşte, ci le dă viaţă prin forma romanelor sale „Vampirul”, și „Secretele lui Juanito”. Mai multe ne va povesti în următorul interviu.</span></span></p><p style="text-align: center;"><span style="font-family: Quicksand; font-size: 16.28px; font-weight: 700;"><span style="color: #800180;">***</span></span></p><p style="text-align: center;"><span style="font-family: Quicksand; font-size: 16.28px; font-weight: 700;"><span></span></span></p><a name='more'></a><span style="color: #800180;"><br /></span><p></p><p><b><span style="color: #2b00fe; font-family: verdana;"><span style="font-size: 16.28px;">1. Ce nu s-a spus încă despre Mircea Seleușan, proful de franceză, sau Mircea I.</span></span><span style="color: #2b00fe; font-family: verdana; font-size: 16.28px;">Bătrânu, scriitorul?</span></b></p><p><span style="color: #2b00fe; font-family: verdana;"><span style="font-size: 16.28px;">Nu-mi place să vorbesc despre mine. Să mă laud, sau să mă plâng. Finalul lunii noiembrie 2022, </span></span><span style="color: #2b00fe; font-family: verdana; font-size: 16.28px;">m-a obligat să suport două evenimente. Am aniversat pe data de 20, doi ani de când ⴕRodica</span><span style="color: #2b00fe; font-family: verdana; font-size: 16.28px;">mea iubită ne-a părăsit spre a se înălța acolo sus, printre stele. Ce vid a lăsat în urmă! Nu-i de </span><span style="color: #2b00fe; font-family: verdana; font-size: 16.28px;">povestit.</span></p><p><span style="color: #2b00fe; font-family: verdana;"><span style="font-size: 16.28px;">Doare! Nu știam că „absența” poate durea atât de tare și de pustiitor. Singurătatea e </span></span><span style="color: #2b00fe; font-family: verdana; font-size: 16.28px;">cumplită! Este ceea ce i se întâmplă personajului principal Arghi - Arghir, din primul roman </span><span style="color: #2b00fe; font-family: verdana; font-size: 16.28px;">al trilogiei – „<b><i>Secretele lui Juanito</i></b>”, sau Julietei, când îi moare iubita, din volumul II – </span><span style="color: #2b00fe; font-family: verdana; font-size: 16.28px;"><b><i>JULIETA</i></b>, la care lucrez asiduu acum.</span></p><p style="text-align: center;"></p><div class="separator" style="clear: both; text-align: center;"><a href="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEihzSOdVaHZpLVrzF_ddl8_9a0QDUszlA5uc0VIxg8PI_FfK2OW_CJ6PXQmfY8kDVXgN9ASWaOen9ttjpEBou4y5pjOBsHU5-UlZuTYa8hFL_oV-HWbZanl0xL5P8sHO1A1G9w9eKtWSPtBfkZDgZbCKWoji-b8iUl_kFj8LQc_QPePz-ufw1g10RIW/s1416/Tortul%20de%2070%20de%20ani%20.jpeg" imageanchor="1" style="margin-left: 1em; margin-right: 1em;"><img border="0" data-original-height="796" data-original-width="1416" height="180" src="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEihzSOdVaHZpLVrzF_ddl8_9a0QDUszlA5uc0VIxg8PI_FfK2OW_CJ6PXQmfY8kDVXgN9ASWaOen9ttjpEBou4y5pjOBsHU5-UlZuTYa8hFL_oV-HWbZanl0xL5P8sHO1A1G9w9eKtWSPtBfkZDgZbCKWoji-b8iUl_kFj8LQc_QPePz-ufw1g10RIW/s320/Tortul%20de%2070%20de%20ani%20.jpeg" width="320" /></a></div><span style="color: #2b00fe; font-family: verdana; text-align: left;"><span style="font-size: 16.28px;">A urmat apoi ziua de 23, m-am pomenit, peste noapte, ajuns la <b><i>70 de ani</i></b>(!) adică </span></span><span style="color: #2b00fe; font-family: verdana; font-size: 16.28px; text-align: left;">septuagenar și nici acum nu mă pot obișnui. Am schimbat „prefixul”: este <b>7! </b>Dacă mă uit în </span><span style="color: #2b00fe; font-family: verdana; font-size: 16.28px; text-align: left;">sus, spre piscul Everestului, nu-i nu știu ce...Dar dacă mă uit în jos, mă ia cu răcoare. Totuși, </span><span style="color: #2b00fe; font-family: verdana; font-size: 16.28px; text-align: left;">7 decenii, trăite greu, nu-s o glumă...În această viață nu am căpătat niciodată, nimic, pe tavă, </span><span style="color: #2b00fe; font-family: verdana; font-size: 16.28px; text-align: left;">ca alții. Nu o spun cu invidie, ci doar declarativ, ca subiect de stat la „taclale”, „la o cafea”, </span><span style="color: #2b00fe; font-family: verdana; font-size: 16.28px; text-align: left;">cum îmi place să văd acest interviu. Pentru fiecare pas făcut am fost obligat să muncesc, de-</span><span style="color: #2b00fe; font-family: verdana; font-size: 16.28px; text-align: left;">mi săreau capacele. Întotdeauna am realizat tot ce mi-am propus. Cu multă trudă însă! Știam </span><span style="color: #2b00fe; font-family: verdana; font-size: 16.28px; text-align: left;">că numai astfel puteam să-mi păstrez integritatea. Uneori întâmpinam atâtea dificultăți că, la </span><span style="color: #2b00fe; font-family: verdana; font-size: 16.28px; text-align: left;">urmă, izbânda parcă nu mai avea niciun farmec. Nu mă mai puteam bucura... „Cꞌest la vie! – </span><span style="color: #2b00fe; font-family: verdana; font-size: 16.28px; text-align: left;">așa-i la vie”, după traducerea hâtră a amicului meu Emil, proful de Sport și port-drapel de </span><span style="color: #2b00fe; font-family: verdana; font-size: 16.28px; text-align: left;">Sindicat. E o încântare să te așezi la o „bârfă” politică cu el.</span><p></p><p><span style="color: #2b00fe; font-family: verdana;"><span style="font-size: 16.28px;"><b>2. Cum definiți cei 44 de ani puși în slujba sistemului nostru de învățământ?</b></span></span></p><p><span style="color: #2b00fe; font-family: verdana;"><span style="font-size: 16.28px;">/După un moment de reflecție/. Un mare câștig și pentru mine și pentru copii. Ei, elevii mei, </span></span><span style="color: #2b00fe; font-family: verdana; font-size: 16.28px;">m-au făcut „bogat”! Mă laud spunându-le la toți că mă consider printre cei mai „bogați” </span><span style="color: #2b00fe; font-family: verdana; font-size: 16.28px;">oameni din lume! De ce? Păi, după aproape o jumătate de secol am parte de câteva mii de </span><span style="color: #2b00fe; font-family: verdana; font-size: 16.28px;">absolvenți, de toate vârstele și, ca locație, actualmente, împrăștiați pe întreg mapamondul.</span></p><p><span style="color: #2b00fe; font-family: verdana;"><span style="font-size: 16.28px;">Nu, nu exagerez! O fostă studentă de-a mea e azi măritată în Japonia...În Canada am vreo </span></span><span style="color: #2b00fe; font-family: verdana; font-size: 16.28px;">câteva zeci de familii serioase, stabilite acolo. În SUA, din New York și până în Los </span><span style="color: #2b00fe; font-family: verdana; font-size: 16.28px;">Angeles am foarte mulți absolvenți, elevi & studenți, dintre care 2, la NASA. La fel în </span><span style="color: #2b00fe; font-family: verdana; font-size: 16.28px;">America Centrală și de Sud. Până nu de mult primeam felicitări de Crăciun și de Paști, de la </span><span style="color: #2b00fe; font-family: verdana; font-size: 16.28px;">Elena din Buenos Aires...Mi-e teamă să nu fi pățit ceva cu nenorocitul acesta de „Guvid - </span><span style="color: #2b00fe; font-family: verdana; font-size: 16.28px;">19”. Nu mai am vești de la ea. Îmi pare așa de rău. Și în Australia și Noua Zeelandă, chiar și </span><span style="color: #2b00fe; font-family: verdana; font-size: 16.28px;">în Africa de Sud mai am foști emuli. De câte ori vorbesc cu ei, niciodată nu scapă ocazia să </span><span style="color: #2b00fe; font-family: verdana; font-size: 16.28px;">mă invite să stau la ei să mai fac un pic de „cătănie” cu copii și nepoții lor. Rodica mea </span><span style="color: #2b00fe; font-family: verdana; font-size: 16.28px;">dragă, Dumnezeu să o ierte, încă trăia. Îmi aduc bine aminte că am făcut un calcul sumar, </span><span style="color: #2b00fe; font-family: verdana; font-size: 16.28px;">prin 2018...Numai pe continentele americane ar fi trebuit să ne petrecem minimum un an și </span><span style="color: #2b00fe; font-family: verdana; font-size: 16.28px;">jumătate, ca să-i putem vizita pe toți! (vizându-i pe cei mai apropiați - Ha-ha-ha!). Ce ironie </span><span style="color: #2b00fe; font-family: verdana; font-size: 16.28px;">a sorții! Ea nu mai este+++</span></p><p><span style="color: #2b00fe; font-family: verdana;"><span style="font-size: 16.28px;">Cât despre învățământ, ce să mai spun? Este o degringoladă, un ghiveci de politică, de </span></span><span style="color: #2b00fe; font-family: verdana; font-size: 16.28px;">interese obscure, de sinecuri mediocre și totul pare că se scufundă în mlaștina prostiei, </span><span style="color: #2b00fe; font-family: verdana; font-size: 16.28px;">domnule. Trist. Din punct de vedere al curricumului, al organizării interne, de la omul de </span><span style="color: #2b00fe; font-family: verdana; font-size: 16.28px;">serviciu, la director, șefi locali și până la ministru, decăderea e înfiorătoare. Marea masă a </span><span style="color: #2b00fe; font-family: verdana; font-size: 16.28px;">elevilor a ajuns sub ștacheta de „semidocți”, de unde și lehamitea de a mai merge la „școală”.</span></p><p><span style="color: #2b00fe; font-family: verdana;"><span style="font-size: 16.28px;">Digitalizarea, „<i>tabletizarea</i>”, internetul și tablele interactive, devenite, din sfânta comoditate o </span></span><span style="color: #2b00fe; font-family: verdana; font-size: 16.28px;">simplă prelungire a foliei transparente, pe care scriai, pe vremea mea, cu carioca și o expuneai </span><span style="color: #2b00fe; font-family: verdana; font-size: 16.28px;">elevilor la retroproiector, pe ecranul mare, de deasupra tablei, totul este în defavoarea </span><span style="color: #2b00fe; font-family: verdana; font-size: 16.28px;">elevului, al învățământului și mai ales, al educației. Prea mulți nechemați, să nu zic proști, </span><span style="color: #2b00fe; font-family: verdana; font-size: 16.28px;">agramați și cu un IQ de cimpanzeu au ajuns să decidă în școală și în viața acesteia. Nu e voie! </span><span style="color: #2b00fe; font-family: verdana; font-size: 16.28px;">Nu e admisibil dacă vrem să avem rezultate adevărate, corect cuantificate, la nivel general. Nu </span><span style="color: #2b00fe; font-family: verdana; font-size: 16.28px;">mă încălzește că avem „vârfuri”, avem olimpici, la toate disciplinele, dar ceilalți elevi, cei </span><span style="color: #2b00fe; font-family: verdana; font-size: 16.28px;">obișnuiți, cei de „fiecare zi”, ce fac? Se plictisesc, se droghează, consumă alcool, fac sex, </span><span style="color: #2b00fe; font-family: verdana; font-size: 16.28px;">provoacă „n” stări conflictuale de <i>bulling</i>, se bat ca să se amuze...Trebuie luat buretele și </span><span style="color: #2b00fe; font-family: verdana; font-size: 16.28px;">ștearsă, spălată, pur și simplu, tabla neagră din mintea noastră de adulți, mai întâi și apoi a </span><span style="color: #2b00fe; font-family: verdana; font-size: 16.28px;">copiilor, elevilor. <b>A învăța = a munci!</b> Asta nu place de fapt. Părinții pretind numai note mari. </span><span style="color: #2b00fe; font-family: verdana; font-size: 16.28px;">Profesorii, dascălii se tem. Dau notele după ureche pentru că orice deviere de la cerința </span><span style="color: #2b00fe; font-family: verdana; font-size: 16.28px;">familiei mai „înstărite”, dă naștere unei uluitoare „erupții”. Cucoana ajunsă „doamnă” începe </span><span style="color: #2b00fe; font-family: verdana; font-size: 16.28px;">cu o ceartă și îndrăznește să termine cu imprecații, cu înjurături chiar, plus toate amenințările </span><span style="color: #2b00fe; font-family: verdana; font-size: 16.28px;">din meniu, la adresa umilitului de dascăl. „Adică cum? Odrasla dumneaei să ia 7? Cum își </span><span style="color: #2b00fe; font-family: verdana; font-size: 16.28px;">permite „profesorașul” „aista”, rupt în coate, să dea o asemenea notă rușinoasă?! Una-două îi </span><span style="color: #2b00fe; font-family: verdana; font-size: 16.28px;">aruncă în față dascălului că își poate pierde „ postul”. Dacă, Doamne ferește, cadrul didactic </span><span style="color: #2b00fe; font-family: verdana; font-size: 16.28px;">nu mai suportă, își iese din pepeni și-l ia de urechi pe mucea care-l înjură de mamă pe </span><span style="color: #2b00fe; font-family: verdana; font-size: 16.28px;">culoarul școlii, ceilalți colegi ai derbedeului filmează cu telefonul mobil și-l transformă pe </span><span style="color: #2b00fe; font-family: verdana; font-size: 16.28px;">dascăl în „erou de micul ecran”, la știrile serii de la Tv. Presa, televiziunile, telefoanele </span><span style="color: #2b00fe; font-family: verdana; font-size: 16.28px;">mobile, Facebook, Youtube, Tik-Tok-ul etc. Toți îl hăituiesc pe bietul dascăl, iar „șefii” nu-i </span><span style="color: #2b00fe; font-family: verdana; font-size: 16.28px;">iau niciodată apărarea! Școala, mă doare sufletul să o spun, este „sat fără câini”! Toți se </span><span style="color: #2b00fe; font-family: verdana; font-size: 16.28px;">pricep, toți își dau cu părerea și politicul, în principal, își face de cap. Cât despre conținut, </span><span style="color: #2b00fe; font-family: verdana; font-size: 16.28px;">conținuturi pe discipline de studiu, e de jale. Și în prezent am rămas tributari „informării”, în</span></p><p><span style="color: #2b00fe; font-family: verdana;"><span style="font-size: 16.28px;">detrimentul „formării”...Poate ar merita să facem odată, o „masă rotundă” pe această temă.Nu </span></span><span style="color: #2b00fe; font-family: verdana; font-size: 16.28px;">știu, dar ceva trebuie făcut. O societate fără educație moare ca și vegetația lipsită de ploaie...A </span><span style="color: #2b00fe; font-family: verdana; font-size: 16.28px;">început deja această deșertificare în plan spiritual și nu sunt semne că se va opri curând. Nu-i </span><span style="color: #2b00fe; font-family: verdana; font-size: 16.28px;">așa? E mai comod să dai frâu liber vulgului și „gorilei” din tine, decât să înveți, să muncești și </span><span style="color: #2b00fe; font-family: verdana; font-size: 16.28px;">să faci ceva util pentru tine și societate, nu?!</span></p><p><b style="color: #2b00fe; font-family: verdana; font-size: 16.28px;">3. Primele amintiri ale scrierilor literare... De ce ați ales în cele din urmă </b><b style="color: #2b00fe; font-family: verdana; font-size: 16.28px;">literatura?</b></p><p><span style="color: #2b00fe; font-family: verdana;"><span style="font-size: 16.28px;">Te rog să nu uiți că sunt filolog. Așa se numea Facultatea de pe strada Horia din Cluj-</span></span><span style="color: #2b00fe; font-family: verdana;"><span style="font-size: 16.28px;">Napoca, unde mi-am petrecut patru ani din prima și cea mai frumoasă tinerețe. Facultatea de </span></span><span style="color: #2b00fe; font-family: verdana;"><span style="font-size: 16.28px;">Filologie, nu de l i t e r e (!) //I-am auzit în tren pe unii dându-și cu părerea că îi zice așa </span></span><span style="color: #2b00fe; font-family: verdana;"><span style="font-size: 16.28px;">fiindcă studenții care se duc acolo „îs cam prostovani și învață literele, să scrie și să </span></span><span style="color: #2b00fe; font-family: verdana;"><span style="font-size: 16.28px;">citească, săracii de ei”, că doar toți provin din familii avute și-și pot permite să ardă gazul de </span></span><span style="color: #2b00fe; font-family: verdana;"><span style="font-size: 16.28px;">pomană mai mulți ani prin Cluj, ca să se cheme că-s studenți! – dă bine la țară, la fetele de </span></span><span style="color: #2b00fe; font-family: verdana;"><span style="font-size: 16.28px;">acolo// Fără să caut nod în papură, termenul, itemul, noțiunea de FILOLOGIE este mult mai </span></span><span style="color: #2b00fe; font-family: verdana;"><span style="font-size: 16.28px;">adecvat decât „Litere”. „Iubirea de cuvânt” rămâne o știință cu un domeniu clar de acțiune </span></span><span style="color: #2b00fe; font-family: verdana;"><span style="font-size: 16.28px;">și /re/surse inepuizabile, atât în plan semantic, lexical, cât și ideatic. Pot vorbi practic, pentru </span></span><span style="color: #2b00fe; font-family: verdana;"><span style="font-size: 16.28px;">fiecare limbă de o „Filologie” a sa, iar în planul creației literare, de la divergențe până la </span></span><span style="color: #2b00fe; font-family: verdana;"><span style="font-size: 16.28px;">convergențe, de o „Filologie comparată” vie, într-o perpetuă devenire și aglutinare. </span></span><span style="color: #2b00fe; font-family: verdana;"><span style="font-size: 16.28px;">În viață, am făcut mai multă presă decât literatură. Așa s-a nimerit. M-am crezut mai util în </span></span><span style="color: #2b00fe; font-family: verdana;"><span style="font-size: 16.28px;">felul acesta. Am scris ani la rând pentru publicațiile Făclia, Ecoul, Napoca universitară, </span></span><span style="color: #2b00fe; font-family: verdana; font-size: 16.28px;">Cadran studențesc, Viața studențească, Cuvântul liber, Mesagerul, Răsunetul, </span><span style="color: #2b00fe; font-family: verdana;"><span style="font-size: 16.28px;">Bistrițeanul...În 1990 am materializat proiectul ziarului liber <b>VIAȚA</b>, la nivelul </span></span><span style="color: #2b00fe; font-family: verdana;"><span style="font-size: 16.28px;">municipiului Bistrița și pe urmă, la cel al județului nostru. A fost o mare reușită, cu iz </span></span><span style="color: #2b00fe; font-family: verdana;"><span style="font-size: 16.28px;">romantic, i-aș spune azi. Bucuria că ne recâștigasem dreptul de a trăi liberi, ne crea la toți o </span></span><span style="color: #2b00fe; font-family: verdana;"><span style="font-size: 16.28px;">stare de febrilitate, de euforie, de dorință de a scrie despre tot și despre toate. Ni se părea că </span></span><span style="color: #2b00fe; font-family: verdana;"><span style="font-size: 16.28px;">timpul se prea comprimase și nu ajungeam să abordăm întregul repertoriu de teme vitale, </span></span><span style="color: #2b00fe; font-family: verdana;"><span style="font-size: 16.28px;">esențiale, din societatea post-comunistă bistrițeană și transilvană... </span></span><span style="color: #2b00fe; font-family: verdana;"><span style="font-size: 16.28px;">Literatura rămâne pentru mine o profesiune de credință de care mă apropii mereu cu un fel </span></span><span style="color: #2b00fe; font-family: verdana;"><span style="font-size: 16.28px;">de religiozitate, trăită dar nu mărturisită. Uite, se pare că o fac publică acum, pentru prima </span></span><span style="color: #2b00fe; font-family: verdana;"><span style="font-size: 16.28px;">dată. Îmi place poezia, dar nu sunt poet. Nu am practicat-o decât sporadic și mai ales atunci </span></span><span style="color: #2b00fe; font-family: verdana;"><span style="font-size: 16.28px;">când îmi mijea mustața și aveam de făcut o declarație de dragoste spontană. Mă uitam în </span></span><span style="color: #2b00fe; font-family: verdana;"><span style="font-size: 16.28px;">ochii ei și pe măsură ce recitam, simțeam cum o cuceresc... Glumesc. Am fost acaparat de </span></span><span style="color: #2b00fe; font-family: verdana;"><span style="font-size: 16.28px;">proză. Găsesc că e ceea ce mi se potrivește „ca o mănușă”...Dar, este și aici, un „dar” – </span></span><span style="color: #2b00fe; font-family: verdana;"><span style="font-size: 16.28px;">numai atunci când chiar am avut ceva de comunicat, de împărtășit celorlalți. Nu am crezut </span></span><span style="color: #2b00fe; font-family: verdana;"><span style="font-size: 16.28px;">niciodată că hotărâtor e numărul cărților scrise și nu conținutul acestora. Din păcate cunosc </span></span><span style="color: #2b00fe; font-family: verdana;"><span style="font-size: 16.28px;">pe foarte mulți „scriitori” cu 7 -15 kg de „literatură”(!).Pfui! No comment. Nu scriu pentru </span></span><span style="color: #2b00fe; font-family: verdana;"><span style="font-size: 16.28px;">glorie, laude și lauri, ci pentru oameni. Dacă reușesc, prin scrierile mele, să-i fac, măcar cu o </span></span><span style="color: #2b00fe; font-family: verdana;"><span style="font-size: 16.28px;">scânteie mai buni, mă voi declara fericit și mulțumit. </span></span><span style="color: #2b00fe; font-family: verdana;"><span style="font-size: 16.28px;">Până acum am scris 2 romane. Am realizat cu studenții mei de la Geografia turismului, din </span></span><span style="color: #2b00fe; font-family: verdana;"><span style="font-size: 16.28px;">cadrul UBB - Bistrița, un Ghid turistic al județului nostru B-N, dar în haină literară, spre </span></span><span style="color: #2b00fe; font-family: verdana;"><span style="font-size: 16.28px;">încântarea studenților și a turiștilor, aflați în tranzit pe aceste meleaguri de legendă. Am </span></span><span style="color: #2b00fe; font-family: verdana;"><span style="font-size: 16.28px;">tradus un roman la modă din primul deceniu al mileniului 3 – ecranizat cu succes în Franța, </span></span><span style="color: #2b00fe; font-family: verdana;"><span style="font-size: 16.28px;"><b><i>Promisiunea îngerului</i></b> de Violette Cabesos și Frederic Lenoir...Cele două creații literare, ale </span></span><span style="color: #2b00fe; font-family: verdana;"><span style="font-size: 16.28px;">mele: Secretele lui Juanito și Vampirul reprezintă de fapt două direcții de acțiune pe care </span></span><span style="color: #2b00fe; font-family: verdana;"><span style="font-size: 16.28px;">de mult doream să le aduc în actualitate. Sunt 2 curente literare diferite, fără nicio </span></span><span style="color: #2b00fe; font-family: verdana;"><span style="font-size: 16.28px;">interconexiune. Primul e Naturalismul, foarte puțin, sau mai deloc exploatat într-o structură </span></span><span style="color: #2b00fe; font-family: verdana;"><span style="font-size: 16.28px;">romanescă, de sine stătătoare, modernă, dar des prezent în cinematografia europeană și </span></span><span style="color: #2b00fe; font-family: verdana; font-size: 16.28px;">americană.</span></p><p><span style="color: #2b00fe; font-family: verdana;"><span style="font-size: 16.28px;"><b>4. Naturalismul? Am înțeles bine? Apoi, ce proiecte aveți în derulare? La ce lucrați </b></span></span><b style="color: #2b00fe; font-family: verdana; font-size: 16.28px;">în prezent?</b></p><p><span style="color: #2b00fe; font-family: verdana;"><span style="font-size: 16.28px;">Da, da. Așa e. V-ați lovit, voi, tinerii, nu o dată, de „asteroidul” naturalist în lumea celei de-</span></span><span style="color: #2b00fe; font-family: verdana;"><span style="font-size: 16.28px;">a 7-a arte, mult mai în pas cu „moda”, cu cerințele vieții moderne. Capitolul ciné-vérité-ului </span></span><span style="color: #2b00fe; font-family: verdana;"><span style="font-size: 16.28px;">italian cu Luchino Visconti, Vittorio de Sica, Sofia Loren, Marcello Mastroianni și până la </span></span><span style="color: #2b00fe; font-family: verdana;"><span style="font-size: 16.28px;">Jean Reno și Jason Statham, în prezent, plus școala de film spaniolă și japoneză, sau sud-</span></span><span style="color: #2b00fe; font-family: verdana;"><span style="font-size: 16.28px;">coreeană, cea din urmă, răsplătită în fine cu câteva Oscar-uri bine meritate, capitolul acesta, </span></span><span style="color: #2b00fe; font-family: verdana;"><span style="font-size: 16.28px;">ziceam, este deja istorie în lumea mondială a filmului. Îmi pare rău, nu același lucru s-a </span></span><span style="color: #2b00fe; font-family: verdana;"><span style="font-size: 16.28px;">întâmplat și în literatură. Frații Goncourt au dezvoltat chiar și o estetică a „urâtului”, </span></span><span style="color: #2b00fe; font-family: verdana;"><span style="font-size: 16.28px;">perfecționată de maestrul genului Emile Zola. Ecouri am mai găsit în creația rusă, </span></span><span style="color: #2b00fe; font-family: verdana;"><span style="font-size: 16.28px;">americană, canadiană și argentiniană. Pentru mine era, în concluzie, cea mai bună metodă de </span></span><span style="color: #2b00fe; font-family: verdana;"><span style="font-size: 16.28px;">a spune lucrurilor pe nume în Secretele lui Juanito , un roman dur și profund, despre sexul </span></span><span style="color: #2b00fe; font-family: verdana;"><span style="font-size: 16.28px;"><b>LGBT</b> și cei care-l practică, huliți pe față de fanaticii prozelitismului teozofic. Tocmai de </span></span><span style="color: #2b00fe; font-family: verdana;"><span style="font-size: 16.28px;">aceea am inscripționat coperta cu sigla <b>18+</b>...Nu intru în detalii. Pot doar să vă spun că este </span></span><span style="color: #2b00fe; font-family: verdana;"><span style="font-size: 16.28px;">vorba de o trilogie, că acum lucrez ca-n transă la volumul II – Julieta - sper să-l pot finaliza </span></span><span style="color: #2b00fe; font-family: verdana;"><span style="font-size: 16.28px;">în ianuarie 2023 - cred că va fi mult mai interesant decât Juanito. Sexul preocupă și, s-o </span></span><span style="color: #2b00fe; font-family: verdana;"><span style="font-size: 16.28px;">recunoaștem deschis, chiar fascinează. Ideea în sine incită și excită, cu atât mai mult că </span></span><span style="color: #2b00fe; font-family: verdana;"><span style="font-size: 16.28px;">aduce în avanscenă un întreg segment social, pe nedrept marginalizat, ostracizat de puritanii </span></span><span style="color: #2b00fe; font-family: verdana;"><span style="font-size: 16.28px;">de zi și/sau de duminică, uitând că seara și noaptea, la adăpostul întunericului, se situează cu </span></span><span style="color: #2b00fe; font-family: verdana;"><span style="font-size: 16.28px;">frenezie, la antipozi. Una spun și susțin teatral ziua și noaptea, ce să mai vorbim? Dincolo </span></span><span style="color: #2b00fe; font-family: verdana;"><span style="font-size: 16.28px;">de rut, e vorba de oameni, nu de animale! Frumusețea fizică se interferează armonios cu cea </span></span><span style="color: #2b00fe; font-family: verdana;"><span style="font-size: 16.28px;">sufletească, generând o implicare constantă și extrem de fructuoasă în viața Cetății. </span></span><span style="color: #2b00fe; font-family: verdana;"><span style="font-size: 16.28px;"><i>Pudibondele</i> și <i>pudibonzii</i>, în special cei din lumea mea, a intelectualilor, a celor trecuți de </span></span><span style="color: #2b00fe; font-family: verdana;"><span style="font-size: 16.28px;">60 de ani – surprinzător de mulți! - au creat o atmosferă distructivă la adresa trilogiei. De </span></span><span style="color: #2b00fe; font-family: verdana;"><span style="font-size: 16.28px;">ce? S-au oprit doar la primul strat al narațiunii, cel sexual. Nu au vrut, sau nu au știut să </span></span><span style="color: #2b00fe; font-family: verdana;"><span style="font-size: 16.28px;">vadă al doilea și chiar al treilea strat, unde se decelează clar, omenia, „iubirea de aproapele, </span></span><span style="color: #2b00fe; font-family: verdana;"><span style="font-size: 16.28px;">ajuns în nevoie, la limita suferinței”. Acești oameni își oferă tot sprijinul și toată competența </span></span><span style="color: #2b00fe; font-family: verdana;"><span style="font-size: 16.28px;">profesională, în calitate de doctori, de cadre medicale, de pompieri, polițiști, militari care și-</span></span><span style="color: #2b00fe; font-family: verdana;"><span style="font-size: 16.28px;">au dat viața să-i scape pe ceilalți colegi din pluton, din ploaia de gloanțe, în Afganistan, </span></span><span style="color: #2b00fe; font-family: verdana;"><span style="font-size: 16.28px;">Siria, Orientul Mijlociu fără să se gândească nicio clipă la bani, sau la vreo medalie, în </span></span><span style="color: #2b00fe; font-family: verdana;"><span style="font-size: 16.28px;">semn de răsplată. Am curajul să-ți propun: poate că și aici s-ar cuveni o masă rotundă, o </span></span><span style="color: #2b00fe; font-family: verdana;"><span style="font-size: 16.28px;">discuție sinceră pe temă, de la cei trecuți de 18 ani și până la „n” ani, mă raportez la </span></span><span style="color: #2b00fe; font-family: verdana;"><span style="font-size: 16.28px;">persoane „destupate” la minte, firește, din care, în special tinerii, ar avea foarte multe de </span></span><span style="color: #2b00fe; font-family: verdana; font-size: 16.28px;">învățat...</span></p><p><span style="color: #2b00fe; font-family: verdana;"><span style="font-size: 16.28px;"><b>5. Romanul „<i>Vampirul</i>” ... Cum a început povestea acestui roman, cum i-ați dat o </b></span></span><b style="color: #2b00fe; font-family: verdana; font-size: 16.28px;">formă și care au fost reacțiile oamenilor?</b></p><p><span style="color: #2b00fe; font-family: verdana;"><span style="font-size: 16.28px;">Într-o cu totul altă secțiune a literaturii se poziționează cel de-al doilea roman scris de mine </span></span><span style="color: #2b00fe; font-family: verdana;"><span style="font-size: 16.28px;">– <b><i>Vampirul</i></b>. Este o legendă de la Castelul din Arcalia, foarte frumoasă pe care am auzit-o </span></span><span style="color: #2b00fe; font-family: verdana;"><span style="font-size: 16.28px;">din gura lui Árpi baci. Eroul principal e nimeni altul decât vicontele Sandor nepot al </span></span><span style="color: #2b00fe; font-family: verdana;"><span style="font-size: 16.28px;">principelui Gabriel Bethlen. Va ajunge vampir dar e mult superior lui Dracula. Vicontele </span></span><span style="color: #2b00fe; font-family: verdana;"><span style="font-size: 16.28px;">devine principalul justițiar al lui Dumnezeu, mâna Lui dreaptă. La ordinul Lui, îi ia pe toți </span></span><span style="color: #2b00fe; font-family: verdana;"><span style="font-size: 16.28px;">cei care nu mai merită să facă umbră pământului. În fine, nu vreau să vă răpesc plăcerea de </span></span><span style="color: #2b00fe; font-family: verdana;"><span style="font-size: 16.28px;">a citi cartea. Eu zic că am reușit să conturez o tramă atractivă, incitantă, dar foarte decentă. </span></span><span style="color: #2b00fe; font-family: verdana;"><span style="font-size: 16.28px;">Pe de-o parte am ostoit setea de dreptate a oamenilor simpli, obișnuiți, așa ca noi, pe de alta </span></span><span style="color: #2b00fe; font-family: verdana;"><span style="font-size: 16.28px;">i-am dat un conținut și o haină, rezonabile din oricare perspectivă, ai aborda-o. Se poate citi </span></span><span style="color: #2b00fe; font-family: verdana;"><span style="font-size: 16.28px;">fără probleme, de la vlădică, la opincă. Nu-i niciun pasaj fără perdea, este o carte „cuminte”. </span></span><span style="color: #2b00fe; font-family: verdana;"><span style="font-size: 16.28px;">Poate fi lecturată de toată lumea „bună” - de la maica stareță de la mănăstirea ursulinelor, </span></span><span style="color: #2b00fe; font-family: verdana;"><span style="font-size: 16.28px;">la Papa, sau Patriarhul, Preafericitul Daniel. Vampirul este pentru mine, pentru mii de </span></span><span style="color: #2b00fe; font-family: verdana;"><span style="font-size: 16.28px;">oameni, vioara întîi din grupul de Avengers/Răzbunătorii, lui Dumnezeu. Cineva trebuie să </span></span><span style="color: #2b00fe; font-family: verdana;"><span style="font-size: 16.28px;">mai facă și dreptate, nu? Vedeți că justiția noastră terriană e prea palidă, prea debilă și </span></span><span style="color: #2b00fe; font-family: verdana;"><span style="font-size: 16.28px;">fragilă ca să facă cum trebuie dreptate...Și astăzi îi mulțumesc regretatei Doamne a </span></span><span style="color: #2b00fe; font-family: verdana;"><span style="font-size: 16.28px;">literaturii adevărate, <i>Ioana M. Petrescu</i>. La seminariile dumneaei am deschis pentru prima </span></span><span style="color: #2b00fe; font-family: verdana;"><span style="font-size: 16.28px;">dată ușa ce te „scobora” pe o scară tainică în inima prozei fantastice. Aproape un semestru </span></span><span style="color: #2b00fe; font-family: verdana;"><span style="font-size: 16.28px;">am analizat nuvela „<i>La Țigănci</i>” a reputatului literat și om de aleasă cultură – Mircea </span></span><span style="color: #2b00fe; font-family: verdana;"><span style="font-size: 16.28px;">Eliade. La nici 23 de ani am făcut cunoștință, grație Doamnei Ioana eM, (<i>em</i>, <i>Ema</i>, cum o </span></span><span style="color: #2b00fe; font-family: verdana;"><span style="font-size: 16.28px;">alintam noi) cu filonul acesta inepuizabil al fantasticului. Extraordinare valențe constructive </span></span><span style="color: #2b00fe; font-family: verdana;"><span style="font-size: 16.28px;">și de referințe ulterioare...Așa am devenit fan al Fantasticului. Iată, aceasta este a 2-a </span></span><span style="color: #2b00fe; font-family: verdana;"><span style="font-size: 16.28px;">direcție de evoluție a scriiturii mele – proza fantastică. Mă revendic chiar „eliadist”, de la </span></span><span style="color: #2b00fe; font-family: verdana;"><span style="font-size: 16.28px;">maestrul Eliade. Firește că și Vampirul permite varii continuări. Le am în schiță, dar asta e </span></span><span style="color: #2b00fe; font-family: verdana;"><span style="font-size: 16.28px;">altă „mâncare de...pește” și cred că nici locul și nici timpul, nu ne permit o dezvoltare mai </span></span><span style="color: #2b00fe; font-family: verdana;"><span style="font-size: 16.28px;">amplă a temei. Vom mai vedea. Cât despre reacțiile cititorilor, ce să-ți spun? Diverse, </span></span><span style="color: #2b00fe; font-family: verdana;"><span style="font-size: 16.28px;">variate. Satisfăcută așteptarea, sau nu, de loc. De la ⴕViki /Victor Făgăraș/ la vale, am avut </span></span><span style="color: #2b00fe; font-family: verdana;"><span style="font-size: 16.28px;">și am foarte mulți preoți, buni amici, aș zice, de-o viață. Cinci dintre ei au citit-o cu </span></span><span style="color: #2b00fe; font-family: verdana;"><span style="font-size: 16.28px;">„creionul în mână” și mi-au spus că-și vor extrage pasaje ce li s-au părut foarte interesante, </span></span><span style="color: #2b00fe; font-family: verdana;"><span style="font-size: 16.28px;">pentru predici, pentru alte speech-uri ocazionale. Alții m-au întrebat când se face filmul </span></span><span style="color: #2b00fe; font-family: verdana;"><span style="font-size: 16.28px;">după un scenariu extras din carte. Prietenii din Franța o vor pe limba lor. Nimic mai </span></span><span style="color: #2b00fe; font-family: verdana;"><span style="font-size: 16.28px;">complicat, din păcate. Eu nu pot să o traduc că aș fi tentat, la tot pasul să corectez câte ceva. </span></span><span style="color: #2b00fe; font-family: verdana;"><span style="font-size: 16.28px;">Vampirul este o operă încheiată și trebuie lăsată așa. Nu găsesc traducător, traducători – </span></span><span style="color: #2b00fe; font-family: verdana;"><span style="font-size: 16.28px;">există interes pentru roman și în Spania. Nu știu, vom vedea... Au fost și cititori, de </span></span><span style="color: #2b00fe; font-family: verdana;"><span style="font-size: 16.28px;">exemplu, fratele meu de la Galați, cărora Vampirul li s-a părut „mult prea cuminte” (!). </span></span><span style="color: #2b00fe; font-family: verdana;"><span style="font-size: 16.28px;">Filmul, filmele americane să trăiască...Acolo e foarte mult sânge. Parcă-i „măcelărie”. Ei </span></span><span style="color: #2b00fe; font-family: verdana;"><span style="font-size: 16.28px;">bine, eu nu pe asta am marșat, ci pe puterea dată de Dumnezeu, lui Sandor, de a corecta </span></span><span style="color: #2b00fe; font-family: verdana; font-size: 16.28px;">erorile omenești și de a asana astfel omenirea.</span></p><p><span style="color: #2b00fe; font-family: verdana;"><span style="font-size: 16.28px;"><b>6. O viață în Bistrița. Cum descrieți relația cu Bistrița, cu Bistrițenii? De ce nu ați </b></span></span><b style="color: #2b00fe; font-family: verdana; font-size: 16.28px;">părăsit Bistrița?</b></p><p><span style="color: #2b00fe; font-family: verdana;"><span style="font-size: 16.28px;">Nu aveam cum să o fac. Azi, mâine se fac 50 de ani de când am devenit bistrițean. Eu sunt </span></span><span style="color: #2b00fe; font-family: verdana;"><span style="font-size: 16.28px;">de baștină din Sighișoara, tot un burg al sașilor, doar că un pic mai frumos...Nu, nu te uita </span></span><span style="color: #2b00fe; font-family: verdana;"><span style="font-size: 16.28px;">așa mirată la mine! E mai mult o glumă. Sighișoara, are la „<i>butonieră</i>” Cetatea, din Evul </span></span><span style="color: #2b00fe; font-family: verdana;"><span style="font-size: 16.28px;">Mediu – singura așezare fortificată din Transilvania care a fost tot timpul, de fapt este și azi, </span></span><span style="color: #2b00fe; font-family: verdana;"><span style="font-size: 16.28px;">locuită. Da, dar Bistrița are unul dintre cele mai frumoase parcuri din această și Bistrițenii </span></span><span style="color: #2b00fe; font-family: verdana;"><span style="font-size: 16.28px;">sunt foarte deschiși la suflet, iar ca prieteni, sunt statornici. Decizia de nu mai pleca de aici </span></span><span style="color: #2b00fe; font-family: verdana;"><span style="font-size: 16.28px;">am luat-o cu Rodicuța mea, acum vreo 30 de ani. Și nu regret. La Sighișoara, pe linie directă, </span></span><span style="color: #2b00fe; font-family: verdana;"><span style="font-size: 16.28px;">nu mai am pe nimeni. La fel și la Cluj-Napoca, orașul studenției mele...Eu zic că este bine </span></span><span style="color: #2b00fe; font-family: verdana;"><span style="font-size: 16.28px;">aici la poalele Heniului. Aici vreau să-mi trăiesc ultimii ani din viață. Aici e locul potrivit </span></span><span style="color: #2b00fe; font-family: verdana; font-size: 16.28px;">să-mi scriu cărțile și asta am să fac.</span></p><p><span style="color: #2b00fe; font-family: verdana;"><span style="font-size: 16.28px;"><b>7. Un gând pentru Bistrițeni, mai sunt câteva zile și vom păși în 2023...</b></span></span></p><p><span style="color: #2b00fe; font-family: verdana;"><span style="font-size: 16.28px;">Să fie sănătoși! Să creadă în Dumnezeu/sau în Ființa Supremă – Allah, Buddha, Shiva, </span></span><span style="color: #2b00fe; font-family: verdana; font-size: 16.28px;">ș.a.m.d./Nu vă luați după gura lumii: Nu există „atei”! Sunt doar „nevăzători”! Într-o bună </span><span style="color: #2b00fe; font-family: verdana; font-size: 16.28px;">dimineață vor deveni „văzători”, vor vedea ei...! Nu judecați pe nimeni! Doar EL știe să o </span><span style="color: #2b00fe; font-family: verdana; font-size: 16.28px;">facă și o face bine! Nu urâți, nu /vă/ dușmăniți, nu invidiați! Fiecare secundă irosită astfel </span><span style="color: #2b00fe; font-family: verdana; font-size: 16.28px;">înseamnă o zi pierdută din viața voastră! În schimb, IUBIȚI! IUBIȚI-VĂ!</span></p><p><span style="color: #2b00fe; font-family: verdana;"><span style="font-size: 16.28px;">Putin-Putineluꞌ e așteptat să se liniștească și să mai gate cu războiul său cumplit. Sunt un optimist </span></span><span style="color: #2b00fe; font-family: verdana; font-size: 16.28px;">incurabil și sper din suflet să avem parte de un 2023 mai sănătos, mai bun și mai...„iubitos”. </span><span style="color: #2b00fe; font-family: verdana; font-size: 16.28px;">Doamne ajută!</span></p><p><span style="color: #2b00fe; font-family: verdana;"><span style="font-size: 16.28px;"><b>Vă mulțumesc domnule Mircea I. Bătrânu și sper să ne mai revedem și la anul, dacă </b></span></span><b style="color: #2b00fe; font-family: verdana; font-size: 16.28px;">se poate.</b></p><p><span style="color: #2b00fe; font-family: verdana;"><span style="font-size: 16.28px;">Cu multă plăcere și bucurie. Sănătoși să fim. Și eu vă mulțumesc că v-ați pierdut timpul cu </span></span><span style="color: #2b00fe; font-family: verdana; font-size: 16.28px;">un bătrân ca mine...O să vă dau și niște poze. Doamne ajută!</span></p><p></p><p><span style="color: #2b00fe; font-family: verdana;"><span style="font-size: 16.28px;"><b>Gabriela Speriuș </b></span></span></p><p style="text-align: center;"><span style="color: #2b00fe; font-family: verdana;"><span style="font-size: 16.28px;"></span></span></p><div class="separator" style="clear: both; text-align: center;"><span style="color: #2b00fe; font-family: verdana;"><a href="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEg89puNoGa1iYEww_HhFhAVBJNbvRHzY8n56Xkgq1ttY8isBVyplf6SWaNNHE6OWwEBg_cVnlAFSvS1maxK5OSaIxxqpqnhWb_G-2Noh6TIO3FqHleSUiA4nSdMfgjwOumftoM5s3L3wE0U1cOFx04O90KluNsRaQ7ZkZp2tWj6yU9_CTJ1_9szADRn/s1415/Ultimul%20meu%20an%20de%20scoala%20-%20foto%202.jpg" imageanchor="1" style="margin-left: 1em; margin-right: 1em;"><img border="0" data-original-height="1192" data-original-width="1415" height="270" src="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEg89puNoGa1iYEww_HhFhAVBJNbvRHzY8n56Xkgq1ttY8isBVyplf6SWaNNHE6OWwEBg_cVnlAFSvS1maxK5OSaIxxqpqnhWb_G-2Noh6TIO3FqHleSUiA4nSdMfgjwOumftoM5s3L3wE0U1cOFx04O90KluNsRaQ7ZkZp2tWj6yU9_CTJ1_9szADRn/s320/Ultimul%20meu%20an%20de%20scoala%20-%20foto%202.jpg" width="320" /></a></span></div><div class="separator" style="clear: both; text-align: center;"><span style="color: #2b00fe; font-family: verdana;"><br /><div class="separator" style="clear: both; text-align: center;"><a href="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEiHksTeAWYF5kKDCqPeN3iZOZeF8DJi-_OW6YMnn83J1THhTj2CKY_Pskx6395o9ILFn3C3-nar9QNaF9_-JWjU4Rx40Mzy20-Tqyjtr19S-KnY2bCJLjQaY0tv3RC1APkylfesYC_-kZay9dGgOjE8Ewg4fajEOStKVXKAq7yW7FdnLERq2LkZKUXK/s997/Vampirul%20-%20foto%204.jpg" imageanchor="1" style="margin-left: 1em; margin-right: 1em;"><img border="0" data-original-height="997" data-original-width="563" height="320" src="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEiHksTeAWYF5kKDCqPeN3iZOZeF8DJi-_OW6YMnn83J1THhTj2CKY_Pskx6395o9ILFn3C3-nar9QNaF9_-JWjU4Rx40Mzy20-Tqyjtr19S-KnY2bCJLjQaY0tv3RC1APkylfesYC_-kZay9dGgOjE8Ewg4fajEOStKVXKAq7yW7FdnLERq2LkZKUXK/s320/Vampirul%20-%20foto%204.jpg" width="181" /></a></div><br /></span></div><span style="color: #2b00fe; font-family: verdana;"><br /><div class="separator" style="clear: both; text-align: center;"><a href="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEig1bREaoxGZK_uQNej3Yj25hS4ws1EEqDvx503oPH6F3CL6tyt08HFfH703ydytpkt2oyQPryeO4BYSF3-TFV1fol-Jquk6QwoElzATNyP7g934Da_4SkYi8pYxaLbDlZAqoXU7KUVPjRYmQEAOUvYqFLMP9Kexn8-QcMQOrCOPwVrOJ-YaenX_ArN/s1440/Cu%20Vampirul%20%C3%AEn%20lume%20-%20invitat%20la%20emisiunea%20lui%20Menu%C8%9B%20Maximinian%20la%20Radio%20Some%C8%99%20%20in%2017%2008%202021.jpg" imageanchor="1" style="margin-left: 1em; margin-right: 1em;"><img border="0" data-original-height="1080" data-original-width="1440" height="240" src="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEig1bREaoxGZK_uQNej3Yj25hS4ws1EEqDvx503oPH6F3CL6tyt08HFfH703ydytpkt2oyQPryeO4BYSF3-TFV1fol-Jquk6QwoElzATNyP7g934Da_4SkYi8pYxaLbDlZAqoXU7KUVPjRYmQEAOUvYqFLMP9Kexn8-QcMQOrCOPwVrOJ-YaenX_ArN/s320/Cu%20Vampirul%20%C3%AEn%20lume%20-%20invitat%20la%20emisiunea%20lui%20Menu%C8%9B%20Maximinian%20la%20Radio%20Some%C8%99%20%20in%2017%2008%202021.jpg" width="320" /></a></div><br /><div class="separator" style="clear: both; text-align: center;"><a href="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEgk0TKUBYRL8qXZfutqpQfAEgxI4tnCyby1jtaWWfM3lWh0UNPNKDLEmzNOYDnBR1R60XSoOKx_M_t6SrhsrfjBxshXQzRfJAT-Q68i2fjSIychD4nBIzYLInt674g61D0nZIrz8PbDyFKlOalhyceIvOiW1sMgVH7MozWiFapwoG9PAZNWqbM362tu/s1000/La%2070%20de%20ani%20-%20foto%201.jpg" imageanchor="1" style="margin-left: 1em; margin-right: 1em;"><img border="0" data-original-height="1000" data-original-width="580" height="320" src="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEgk0TKUBYRL8qXZfutqpQfAEgxI4tnCyby1jtaWWfM3lWh0UNPNKDLEmzNOYDnBR1R60XSoOKx_M_t6SrhsrfjBxshXQzRfJAT-Q68i2fjSIychD4nBIzYLInt674g61D0nZIrz8PbDyFKlOalhyceIvOiW1sMgVH7MozWiFapwoG9PAZNWqbM362tu/s320/La%2070%20de%20ani%20-%20foto%201.jpg" width="186" /></a></div><br /><div class="separator" style="clear: both; text-align: center;"><a href="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEioX4mGxbBL0Vqex2m6MjGJAt95ePLAGHelMwYwjs_qIyAJeJuuPa9aJ0WDIqjGx-Z1MtIRSsGBbI030rM8SEg_wFWRUxJT6rxhUo7ZYc00NxdDAsBkorqgcCMNlPVmkoN6-eNNa4o04XlCzP2z_PuIX4Wk-KyMi825MjO9AZtLko00fBiJ58tEApRY/s4193/Secretele%20lui%20Juanito%20-%20foto%203.jpg" imageanchor="1" style="margin-left: 1em; margin-right: 1em;"><img border="0" data-original-height="4193" data-original-width="3012" height="320" src="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEioX4mGxbBL0Vqex2m6MjGJAt95ePLAGHelMwYwjs_qIyAJeJuuPa9aJ0WDIqjGx-Z1MtIRSsGBbI030rM8SEg_wFWRUxJT6rxhUo7ZYc00NxdDAsBkorqgcCMNlPVmkoN6-eNNa4o04XlCzP2z_PuIX4Wk-KyMi825MjO9AZtLko00fBiJ58tEApRY/s320/Secretele%20lui%20Juanito%20-%20foto%203.jpg" width="230" /></a></div><br /><b><br /></b></span><p></p><p><span style="color: #2b00fe; font-family: verdana;"><span style="font-size: 16.28px;"><b><br /></b></span></span></p>Mircea I. Bătrânuhttp://www.blogger.com/profile/06540439744103512413noreply@blogger.com0tag:blogger.com,1999:blog-3984155542640025485.post-10740819835648312242022-11-23T02:32:00.001+02:002022-11-23T02:37:01.086+02:0070<div style="text-align: left; white-space: pre-wrap;"><span style="font-size: medium;"><span style="background-color: #242526; font-family: verdana; font-weight: normal;"><span style="color: #2b00fe;"> </span><span style="background-color: #242526; white-space: pre-wrap;"><span style="color: white;">Azi am schimbat prefixul...Vă doresc la toți mai mult optimism... Ridicați paharul și să spunem din inimă „LA MULTI ANI” cu speranța unui viitor mai bun. Doamne ajută-ne cu mare puterea Ta să mai avem parte și de un pic de BINE! <br /></span></span></span><span style="color: white; font-family: verdana; font-weight: normal;"><span style="background-color: #242526;">Așadar prefixul meu începe de acum cu „7 </span></span></span></div><div style="text-align: left; white-space: pre-wrap;"><span style="font-size: medium;"><span style="color: white; font-family: verdana; font-weight: normal;"><span style="background-color: #242526;"><br /></span></span></span></div><div style="text-align: left; white-space: pre-wrap;"><span style="font-size: medium;"><span style="color: white; font-family: verdana; font-weight: normal;"><span style="background-color: #242526;"><br /></span></span></span></div><div style="text-align: left; white-space: pre-wrap;"><span style="font-size: medium;"><span style="color: white; font-family: verdana; font-weight: normal;"><span style="background-color: #242526;"><br /></span></span></span></div><div style="text-align: left; white-space: pre-wrap;"><span style="font-size: medium;"><span style="color: white; font-family: verdana; font-weight: normal;"><div class="separator" style="clear: both; text-align: center;"><a href="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEhUMa8NzmwrJTCuTW1oIiz8XBZRSwmBZPJRTGKHrpw8sKKGiYiKyE2DYDlbUDjWdBfEj9dKLdIANOtob1lIpmq3c4idA9JQxd2gGFiG0lnn8MZ1ShNoC-YeoTuLzSoEUeyuJsb5tXMlCz3lua7A-rUHjQ-t96qBhx5eh6vgECY0KjCyZ5Y9A8tmX8fL/s1000/La%2070%20de%20ani.jpg" style="margin-left: 1em; margin-right: 1em;"><img border="0" data-original-height="1000" data-original-width="580" height="410" src="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEhUMa8NzmwrJTCuTW1oIiz8XBZRSwmBZPJRTGKHrpw8sKKGiYiKyE2DYDlbUDjWdBfEj9dKLdIANOtob1lIpmq3c4idA9JQxd2gGFiG0lnn8MZ1ShNoC-YeoTuLzSoEUeyuJsb5tXMlCz3lua7A-rUHjQ-t96qBhx5eh6vgECY0KjCyZ5Y9A8tmX8fL/w238-h410/La%2070%20de%20ani.jpg" width="238" /></a></div><br /><span style="background-color: #242526;"><br /></span></span></span></div><div style="text-align: left; white-space: pre-wrap;"><span style="font-size: medium;"><span style="color: white; font-family: verdana; font-weight: normal;"><span style="background-color: white;"><br /></span></span></span></div><div style="text-align: left; white-space: pre-wrap;"><span style="font-size: medium;"><span style="color: white; font-family: verdana; font-weight: normal;"><span style="background-color: white;">”</span></span></span></div>Mircea I. Bătrânuhttp://www.blogger.com/profile/06540439744103512413noreply@blogger.com0tag:blogger.com,1999:blog-3984155542640025485.post-33582257095238930572022-10-25T18:07:00.001+03:002022-10-25T18:13:03.684+03:00Scrisoare deschisă pentru iubita noastră SIMO - Simona, nu fugi !<p> </p><p align="center" class="MsoNormal" style="text-align: center;"><b><span lang="FR" style="font-size: 14pt; line-height: 107%; mso-ansi-language: FR;"><span style="color: #800180; font-family: verdana;">Simona, te rugăm, nu fugi !</span><o:p></o:p></span></b></p><p align="center" class="MsoNormal" style="text-align: center;"><b><span lang="FR" style="font-size: 14pt; line-height: 107%; mso-ansi-language: FR;"></span></b></p><div class="separator" style="clear: both; text-align: center;"><b><a href="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEiClR7AKFkUiOC1xA30GHJXZvb4oAZ5KmvcK3vhTWwf9lPcf5ViTXGJyDKhpUAKjLYbMObKll-O5nT7KeWq4pXNmZa7WOMDDZfqG5F3WqsJpGEKSCR8NHgA5yT3BJy2o0RcY1kRChhZNdfyiKUYEe-Xqvy4XiGzAxRWaZJ2I__g_Z66kjl21sI3vE1M/s600/SIMONA%20HALEP.jpg" style="margin-left: 1em; margin-right: 1em;"><img border="0" data-original-height="600" data-original-width="428" height="249" src="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEiClR7AKFkUiOC1xA30GHJXZvb4oAZ5KmvcK3vhTWwf9lPcf5ViTXGJyDKhpUAKjLYbMObKll-O5nT7KeWq4pXNmZa7WOMDDZfqG5F3WqsJpGEKSCR8NHgA5yT3BJy2o0RcY1kRChhZNdfyiKUYEe-Xqvy4XiGzAxRWaZJ2I__g_Z66kjl21sI3vE1M/w177-h249/SIMONA%20HALEP.jpg" width="177" /></a></b></div><span lang="FR" style="color: #2b00fe; font-family: verdana; line-height: 107%; text-align: left;"><p align="center" class="MsoNormal" style="font-size: x-large; text-align: center;"><span lang="FR" style="color: #2b00fe; font-family: verdana; font-size: large; line-height: 107%; text-align: left;"><br /></span></p><span style="font-size: medium;"><b>Nu </b>pleca </span></span><span style="font-size: medium;"><span style="color: #2b00fe; font-family: verdana; line-height: 107%; text-align: left;">din</span><span lang="FR" style="color: #2b00fe; font-family: verdana; line-height: 107%; text-align: left;"> casa</span><span style="color: #2b00fe; font-family: verdana; line-height: 107%; text-align: left;"> ta, din țara ta ! Nici la Nisa, nici la Londra, sau Paris, nu-ți vei
găsi liniștea!</span></span><p></p><p class="MsoNormal" style="text-align: left;">
</p><p class="MsoNormal"><span style="line-height: 107%;"><span style="color: #2b00fe; font-family: verdana; font-size: medium;">De tine nu
poți fugi! Nu ai unde și...nu ai de ce.<span></span></span></span></p><a name='more'></a><span style="color: #2b00fe; font-family: verdana; font-size: medium;"><o:p></o:p></span><p></p>
<p class="MsoNormal"><span style="line-height: 107%;"><span style="color: #2b00fe; font-family: verdana; font-size: medium;"><b>Un Om</b> ca
tine – nu pot uita scena de la Polivalenta din Cluj-Napoca, când cu meciul cu Germania,
de acum vreo câțiva ani – care ai împărțit toată plasa cu covrigi mari, „Gigi”
la copiii veniți în tribune să te vadă, să te admire, să te imite...deși erai
„ruptă de foame”( nici azi nu știu dacă ți-a mai rămas vreun dumicat). Poate nu
mă crezi, dar mirosul acela unic de coptură proaspătă și bună, mi-a rămas
întipărit <span style="mso-spacerun: yes;"> </span>pentru totdeauna în memorie.
Să mai spui că experiența proustiană<span style="mso-spacerun: yes;"> </span>e
doar fabulație literară! Apoi bucuria de a le răspunde copiilor, de a le arăta
câte ceva din tainele tenisului. Ce pedagog grozav ai putea deveni ...după. De
aceea spun, insist chiar:<o:p></o:p></span></span></p>
<p class="MsoNormal"><span style="line-height: 107%;"><span style="color: #2b00fe; font-family: verdana; font-size: medium;">Nu fugi Simona!<o:p></o:p></span></span></p>
<p class="MsoNormal"><span style="line-height: 107%;"><span style="color: #2b00fe; font-family: verdana; font-size: medium;">Tu nu ai
nevoie de străini, să te lingușească, să te perie de scame imaginare, pe și pentru
bani! Tu trebuie să ții pe lângă tine pe ai tăi care te iubesc sincer și vor să
te ajute.<o:p></o:p></span></span></p>
<p class="MsoNormal"><span style="line-height: 107%;"><span style="color: #2b00fe; font-family: verdana; font-size: medium;">Nu te supăra
pe mine dar, cu foarte puține și rare excepții, nu cred în străini. În mai bine
de o jumătate de secol asta am învățat. Îmi pare rău pentru ei, până la urmă e
mai aproape cămașa decât haina...Nu mă înșel.<o:p></o:p></span></span></p>
<p class="MsoNormal"><span style="line-height: 107%;"><span style="color: #2b00fe; font-family: verdana; font-size: medium;">Nu vreau să acuz
pe nimeni.<o:p></o:p></span></span></p>
<p class="MsoNormal"><span style="line-height: 107%;"><span style="color: #2b00fe; font-family: verdana; font-size: medium;">Sunt convins
100% că nu acum la US Open , la nici un alt meci NU ai luat vreo substanță
interzisă, din respect față de mama ta, tatăl tău, față de dl Teo, Adrian...Darren,
în fond, față de TENISUL pe care-l iubești de peste 25 de ani(!) și de propria
conștiință. Asta ți se putea citi pe față...Când râdeai, râdeai din tot sufletul,
la nervi erai tot tu, fără nicio falsitate. Mai tare decât toate, rămâne Sfânta
Cruce pe care invariabil o făceai, privind în sus, în semn de mulțumire, la
finalul meciului câștigat.<o:p></o:p></span></span></p>
<p class="MsoNormal"><span style="line-height: 107%;"><span style="color: #2b00fe; font-family: verdana; font-size: medium;">Aceasta ești
tu și nu poți fi nici șmecheră, nici ticăloasă, om cu mai multe fețe. Nu ești
un asemenea aluat. De unde știu? De la copii. Dacă ai fi altfel, ei ar fi primii
care te-ar părăsi...E mult prea puternică educația mamei tale și ... credința
în Dumnezeu. Deci nu ești, nu ai cum să fii<span style="mso-spacerun: yes;">
</span>„dopată”! <span style="mso-spacerun: yes;"> </span><o:p></o:p></span></span></p>
<p class="MsoNormal" style="line-height: normal;"><span style="color: #2b00fe; font-family: verdana; font-size: medium;">Un
fost elev de-al meu, polițist, lucrează la „crima organizată”, mi-a explicat
ieri că nu trebuie să faci nicio anchetă specială. Nenorocirea de „roxadustat”,
substanța interzisă ți-a fost servită de cineva din imediata apropiere. Deci nu
Simona și-a administrat-o, atunci numai celelalte 2-3 persoane, colaboratoare
zilnice, <span style="mso-spacerun: yes;"> </span>au putut-o face, sau alta, dar
tot din anturajul casei. S-a interesat băiatul și mi-a zis că este un praf de
sinteză, foarte greu de obținut și nu se poate pune ca, să zicem, sarea în
mâncare...„Eu, a conchis fostul meu elev, i-aș lua la întrebări scurte pe Muratoglou,
pe nevasta-sa - am înțeles că-i foc de geloasă pe Simona, dorind cu orice preț
să o despartă de Patrick - la urmă apoi, pe ceilalți doi salariați / partenerul
de antrenament și preparatoarea fizică/, cu precizarea că cel în cauză va fi
tradus în justiție, va face pușcărie sigur, iar academia va fi închisă! „Domn
profesor, vrei să vezi că în 48 de ore cazul nu mai e caz?! – a încheiat
polițistul meu, <span style="mso-spacerun: yes;"> </span>un băiat foc de
inteligent ”. Cred că are dreptate. Simona dragă, nu mai sta pe gânduri. Au
trecut deja 5 zile. Așteptarea, timpul, lucrează în defavoarea ta. Fie te
adresezi direct poliției franceze, doar serviciul de crimă organizată există și
la ei, fie unei case de avocatură de la Paris, firmă cu tradiție în domeniul de
„dopaj” ce are conexiuni directe cu un birou de detectivi particulari excelenți,
de excepție. Repede! Foarte repede! Ar fi de dorit, îmi spune comisarul de poliție,
fostul meu elev, ca justiția să primească pe masă tot dosarul rezolvat și atunci
<span style="mso-spacerun: yes;"> </span>Simona dragă, nici nu se mai pune
problema suspendării!<o:p></o:p></span></p>
<p class="MsoNormal" style="line-height: normal;"><span style="color: #2b00fe; font-family: verdana; font-size: medium;">Așadar
nu fugi! Nu ai unde și nu ai de ce! <o:p></o:p></span></p>
<p class="MsoNormal" style="line-height: normal;"><span style="color: #2b00fe; font-family: verdana; font-size: medium;">A
te apăra, nu înseamnă a vrea răul cuiva! Din contră. Adevărul va ieși ca
untdelemnul la suprafață și situația se va limpezi ca apa râului după ploaie. <o:p></o:p></span></p>
<p class="MsoNormal" style="line-height: normal;"><span style="color: #2b00fe; font-family: verdana; font-size: medium;">Notează
doar ideea că trebuie acționat URGENT! Numai așa poți scăpa de belea! Te mai
rog să te gândești la miile de fani din țară care chiar țin la tine. Se roagă
la bunul Dumnezeu să te ajute...Și eu – poți să mă consideri un bunic – tot fan
îți sunt! Țin enorm la tine și doresc din inimă să închizi acest trist capitol
din viața ta și a noastră.<o:p></o:p></span></p>
<p class="MsoNormal" style="line-height: normal;"><span style="color: #2b00fe; font-family: verdana; font-size: medium;">Te
iubesc, te iubim! Îți suntem alături până la final! NU/ne/UITA!<o:p></o:p></span></p>
<p class="MsoNormal" style="line-height: normal;"><span style="color: #2b00fe; font-family: verdana; font-size: medium;">DOAMNE
AJUTĂ! <span style="mso-spacerun: yes;"> </span><span style="mso-spacerun: yes;"> </span><o:p></o:p></span></p>
<p class="MsoNormal" style="line-height: normal;"><b><span style="color: #2b00fe; font-family: verdana; font-size: medium;">Mircea
I. Bătrânu <span style="mso-spacerun: yes;"> </span><o:p></o:p></span></b></p>
<p class="MsoNormal" style="line-height: normal;"><b><span style="color: #2b00fe; font-family: verdana; font-size: medium;">P.S.<o:p></o:p></span></b></p>
<p class="MsoNormal" style="line-height: normal;"><span style="color: #2b00fe; font-family: verdana; font-size: medium;">E
de citit și-i foarte interesant, punctul de vedere al doamnei doctor Dana Safta,
fost director al Spitalului Elias, foarte bună prietenă a Simonei care știe
precis că Simona nici pomeneală, nu s-a dopat niciodată(!) Căutați pe Facebook
la Oana Zamfir: <a href="https://www.facebook.com/permalink.php?story_fbid=412731851071860&id=100070051445724">https://www.facebook.com/permalink.php?story_fbid=412731851071860&id=100070051445724</a></span>
<span style="font-size: 14pt;"><o:p></o:p></span></p><p class="MsoNormal" style="line-height: normal;"><br /></p><div class="separator" style="clear: both; text-align: center;"><a href="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEhT5VdQZ48JKJ-ZSfRY5KoIizu2XXMObYVP_HUp2IQ299JCPKfrNdj8hSUMRrmv3uY-R9-aOmPTvvkfHaG1TWw7gVAHB7zymlSHRyi_rGU4t-8c-6Bcc0rf3oxQUnJISmmWb23tz2Z1Y9JOhx-Cpp-UdRJE3RINOs89mRz1n7mW7bMaZUz3YRKz63Op/s720/FB_IMG_1518670332344.jpg" imageanchor="1" style="margin-left: 1em; margin-right: 1em;"><img border="0" data-original-height="720" data-original-width="720" height="320" src="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEhT5VdQZ48JKJ-ZSfRY5KoIizu2XXMObYVP_HUp2IQ299JCPKfrNdj8hSUMRrmv3uY-R9-aOmPTvvkfHaG1TWw7gVAHB7zymlSHRyi_rGU4t-8c-6Bcc0rf3oxQUnJISmmWb23tz2Z1Y9JOhx-Cpp-UdRJE3RINOs89mRz1n7mW7bMaZUz3YRKz63Op/s320/FB_IMG_1518670332344.jpg" width="320" /></a></div><br /><p class="MsoNormal" style="line-height: normal;"><br /></p><b><span lang="FR" style="font-size: 14pt; line-height: 107%; mso-ansi-language: FR;"></span></b><p></p>Mircea I. Bătrânuhttp://www.blogger.com/profile/06540439744103512413noreply@blogger.com0tag:blogger.com,1999:blog-3984155542640025485.post-88317427531768995612022-09-19T17:24:00.001+03:002022-09-19T21:14:18.821+03:00REGINA A MURIT+++ TRĂIASCĂ REGELE!<p> </p><p class="MsoNormal" style="line-height: normal; margin-bottom: 0in;"><span style="font-family: "Times New Roman", serif;"><span style="color: #2b00fe; font-size: medium;">Trist. <o:p></o:p></span></span></p>
<p class="MsoNormal" style="line-height: normal; margin-bottom: 0in;"><span style="font-family: "Times New Roman", serif;"><span style="color: #2b00fe; font-size: medium;">A murit o mare
REGINĂ+++ELISABETA A II-A a Regatului Unit al Marii Britanii.<o:p></o:p></span></span></p>
<p class="MsoNormal" style="line-height: normal; margin-bottom: 0in;"><span style="font-family: "Times New Roman", serif;"><span style="color: #2b00fe; font-size: medium;">Uluitor. Impresionant,
Unic, Inegalabil. 70 de ani de domnie. Mi-e oarecum dificil să aștern pe hârtie
această aserțiune, chit că vârsta mă face să-i simt excepționala răspundere și,
la propriu, greutatea. Ar trebui să-mi fie mai ușor...Dar nu. Simt evenimentul
ca pe un nod în gât. Îl văd pe noul REGE, Carol al III-lea, ( King Charles III )
și, mai mult decât toate, văd continuitatea, unanim acceptată. La noi, nici ca
părere, nu există. E, aparent, doar o vorbă în vânt...<span></span></span></span></p><a name='more'></a><span style="color: #2b00fe; font-size: medium;"><o:p></o:p></span><p></p>
<p class="MsoNormal" style="line-height: normal; margin-bottom: 0in;"><span style="color: #2b00fe; font-family: Segoe UI Historic, Segoe UI, Helvetica, Arial, sans-serif;"><span style="background-color: white; white-space: pre-wrap;">Am zis „aparent” fiindcă am stat de vorbă cu o „samă” din tinerii noștri reprezentativi de la 18 la 25 ani. Cu siguranță sunt deciși să facă ordine la ei, la noi acasă! Veți vedea!</span></span></p><p class="MsoNormal" style="line-height: normal; margin-bottom: 0in;"><span style="font-family: "Times New Roman", serif;"><span style="color: #2b00fe; font-size: medium;">Îmi pare extrem de rău
după Marea Regină – Ce spun? A fost în egală măsură și bunică, bunicuță = <i>„granny</i>”/ce
bine sună în engleză!/și chiar actriță de marcă , jucând, alături de Daniel Craig
– Agentul 007 - <span style="mso-spacerun: yes;"> </span>într-o super-fantezie
cinematografică, la deschiderea JO. Știa să fie sobră, așa cum îi cerea
funcția, dar și foarte omenoasă, simplă, pusă pe șotii! Foarte mulți din cei
care au cunoscut-o vorbesc despre întâlnirea lor, cu foarte multă căldură și emoție.
Peste tot străbate respectul, ca un fir roșu... <o:p></o:p></span></span></p>
<p class="MsoNormal" style="line-height: normal; margin-bottom: 0in;"><span style="font-family: "Times New Roman", serif;"><span style="color: #2b00fe; font-size: medium;">Astăzi va fi înmormântată.
<o:p></o:p></span></span></p>
<p class="MsoNormal" style="line-height: normal; margin-bottom: 0in;"><span style="font-family: "Times New Roman", serif;"><span style="color: #2b00fe; font-size: medium;">Regele Carol al
III-lea urmează să mai treacă și prin emoția încoronării oficiale, dar este
deja REGE al UK, agreat de marea majoritate a supușilor săi. Și așa va rămânea.
<o:p></o:p></span></span></p>
<p class="MsoNormal" style="line-height: normal; margin-bottom: 0in;"><span style="font-family: "Times New Roman", serif;"><span style="color: #2b00fe; font-size: medium;">Iar lumea merge
firesc, înainte. <o:p></o:p></span></span></p>
<p class="MsoNormal" style="line-height: normal; margin-bottom: 0in;"><span style="font-family: "Times New Roman", serif;"><span style="color: #2b00fe; font-size: medium;">De ce? De unde atunci
această penibilă senzație de apăsare?<o:p></o:p></span></span></p>
<p class="MsoNormal" style="line-height: normal; margin-bottom: 0in;"><span style="font-family: "Times New Roman", serif;"><span style="color: #2b00fe; font-size: medium;">Simplu. Nu pot să nu
mă gândesc la România noastră.<o:p></o:p></span></span></p>
<p class="MsoNormal" style="line-height: normal; margin-bottom: 0in;"><span style="font-family: "Times New Roman", serif;"><span style="color: #2b00fe; font-size: medium;">La noi cică e
republică, democrație ș.a.m.d. Nu vreau să intru în amănunte. Sunt, suntem
destul de amărâți.<o:p></o:p></span></span></p>
<p class="MsoNormal" style="line-height: normal; margin-bottom: 0in;"><span style="font-family: "Times New Roman", serif;"><span style="color: #2b00fe; font-size: medium;">Nu vreau să acuz pe
nimeni. Nu are rost. Tot nu se va întâmpla nimic deocamdată. Știu prea bine.
Dar am totuși obligația ca și condeier să trag acest semnal de alarmă.<o:p></o:p></span></span></p>
<p class="MsoNormal" style="line-height: normal; margin-bottom: 0in;"><span style="font-family: "Times New Roman", serif;"><span style="color: #2b00fe; font-size: medium;">Mă întreb cu groază
câte milioane de euro vor mai fi prădate pentru noua campanie electorală ce, în
parte a și început.<o:p></o:p></span></span></p>
<p class="MsoNormal" style="line-height: normal; margin-bottom: 0in;"><span style="font-family: "Times New Roman", serif;"><span style="color: #2b00fe; font-size: medium;">E clar, domnul
Johannis pleacă la NATO. Pe merit! Bravo și cinste lui!<o:p></o:p></span></span></p>
<p class="MsoNormal" style="line-height: normal; margin-bottom: 0in;"><span style="font-family: "Times New Roman", serif;"><span style="color: #2b00fe; font-size: medium;">Au început deja să se
ascută pumnalele lungi pentru ocuparea scaunului de la Cotroceni, de celelalte
alegeri generale și locale nici nu mai vreau să amintesc.<o:p></o:p></span></span></p>
<p class="MsoNormal" style="line-height: normal; margin-bottom: 0in;"><span style="font-family: "Times New Roman", serif;"><span style="color: #2b00fe; font-size: medium;">Nu pot să nu mă întreb:<o:p></o:p></span></span></p>
<p class="MsoNormal" style="line-height: normal; margin-bottom: 0in;"><span style="font-family: "Times New Roman", serif;"><span style="color: #2b00fe; font-size: medium;">1. Cum ar fi arătat
România dacă?<o:p></o:p></span></span></p>
<p class="MsoNormal" style="line-height: normal; margin-bottom: 0in;"><span style="font-family: "Times New Roman", serif;"><span style="color: #2b00fe; font-size: medium;">Dacă Regele Mihai,
după episodul de la Athénée Palace, din 1992, când a ieșit în balcon și l-a ridicat
sus pe pervaz, pe nepotul său iubit, prințul Nicolae, de educația căruia s-a
ocupat chiar și personal <span style="mso-spacerun: yes;"> </span>– în piață erau
peste 1 milion de oameni, domnule! <span style="mso-spacerun: yes;"> </span>–
dacă Mihai I ar fi fost readus atunci pe tron, pe baza Constituției din 1923,
foarte, foarte bună! , firește revizuită și adusă la zi! <o:p></o:p></span></span></p>
<p class="MsoNormal" style="line-height: normal; margin-bottom: 0in;"><span style="font-family: "Times New Roman", serif;"><span style="color: #2b00fe; font-size: medium;">Cum ar fi arătat
patria noastră?! <o:p></o:p></span></span></p>
<p class="MsoNormal" style="line-height: normal; margin-bottom: 0in;"><span style="font-family: "Times New Roman", serif;"><span style="color: #2b00fe; font-size: medium;">Lumea striga cu glas
de jale: „Majestate nu pleca/ Asta este țara ta!”, „Pe noi cui ne lași?!”<o:p></o:p></span></span></p>
<p class="MsoNormal" style="line-height: normal; margin-bottom: 0in;"><span style="font-family: "Times New Roman", serif;"><span style="color: #2b00fe; font-size: medium;">Iliescienii și mulți
alții, interesați numai de propria propășire, l-au obligat să-și părăsească
iarăși locurile natale.<o:p></o:p></span></span></p>
<p class="MsoNormal" style="line-height: normal; margin-bottom: 0in;"><span style="font-family: "Times New Roman", serif;"><span style="color: #2b00fe; font-size: medium;">Îmi pare rău, astăzi, acum,
uitându-mă la funeraliile Reginei Elisabeta a II-a, aproape îmi dau lacrimile
când mă gândesc în ce mocirlă am înotat timp de 30 de ani și câte familii și
destine s-au nenorocit, luând drumul bejaniei. E dureros să constați că 5 milioane
de conaționali au părăsit țara!<o:p></o:p></span></span></p>
<p class="MsoNormal" style="line-height: normal; margin-bottom: 0in;"><span style="font-family: "Times New Roman", serif;"><span style="color: #2b00fe; font-size: medium;">2. Ce ne trebuie, ce?
Ca măcar acum, să ne trezim „din somnul cel de moarte, în care ne adânciră
barbarii de tirani”?! <o:p></o:p></span></span></p>
<p class="MsoNormal"><span style="font-family: "Times New Roman", serif; line-height: 107%;"><span style="color: #2b00fe; font-size: medium;">Eu mă gândesc la Prințul
Nicolae. In urmă cu ceva ani l-am cunoscut la o acțiune de plantat puieți. Are
charismă și mult bun simț! E modest și la locul lui. Vizavi de acuzațiile amoroase,
aduse atunci, s-a dovedit că totul a fost o minciună. O „anume parte a presei”,
la ordin, i-a terfelit imaginea. Trebuia - nu-i așa? - scos pe linie moartă.
Azi nici măcar nu mai e pomenit în lista de succesiune la tron...Dar asta e o
altă discuție. Adevărul iese întotdeauna la lumină, ca untdelemnul...Până când
nu ne vom curăța de toate păcatele sovietice și de cei care fără rușine au
început iar să-și scoată capul, România nu se va afla pe calea cea bună!<o:p></o:p></span></span></p>
<p class="MsoNormal"><span style="font-family: "Times New Roman", serif; line-height: 107%;"><span style="color: #2b00fe; font-size: medium;">Uitați-vă la Tv, la aceste
funeralii și la toate manifestările unei lumi normale, cu adevărat democratice,
nu vi se face așa...un pic de rău la inimă? <o:p></o:p></span></span></p>
<p class="MsoNormal"><span style="font-family: "Times New Roman", serif; line-height: 107%;"><span style="color: #2b00fe; font-size: medium;">Unde ne situăm noi acum
raportat la „lumea liberă”, onestă și sinceră, văzută , ceas de ceas, în zilele
acestea în capitala Angliei, în Scoția, în Irlanda de Nord, în Țara Galilor?
Iată ce înseamnă o adevărată democrație dintr-o monarhie constituțională, fără
obloane și perdele trase! Și să ținem cont că a fost un moment foarte trist și
apăsător...<o:p></o:p></span></span></p>
<p class="MsoNormal"><span style="font-family: "Times New Roman", serif; line-height: 107%;"><span style="color: #2b00fe; font-size: medium;">Nu-i așa că mai putem învăța o
lecție, fără răutate și ranchiună? Aceasta este explicația semnalului meu de
alarmă.<o:p></o:p></span></span></p>
<p class="MsoNormal"><span style="font-family: "Times New Roman", serif; line-height: 107%;"><span style="color: #2b00fe; font-size: medium;">Al vostru prieten,<o:p></o:p></span></span></p>
<p class="MsoNormal"><b><span style="font-family: "Times New Roman", serif; line-height: 107%;"><span style="color: #2b00fe; font-size: medium;">Mircea I. Bătrânu<o:p></o:p></span></span></b></p>
<p class="MsoNormal"><span style="font-family: "Times New Roman", serif; line-height: 107%;"><span style="color: #2b00fe; font-size: medium;">Bistrița, 19 septembrie 2022<o:p></o:p></span></span></p>
<p class="MsoNormal"><b><span style="font-family: "Times New Roman", serif; line-height: 107%;"><span style="color: #2b00fe; font-size: medium;">P.S.<o:p></o:p></span></span></b></p>
<p class="MsoNormal"><span style="font-family: "Times New Roman", serif; line-height: 107%;"><span style="color: #2b00fe; font-size: medium;">Mulțumesc tuturor televiziunilor serioase, de la BBC,
CNN, Euronews RO//vă felicit în mod special!//, DIGI de știri, etc. pentru
profesionalism și caldă atașare față de tema prezentată.</span><span style="font-size: 12pt;"><o:p></o:p></span></span></p><p class="MsoNormal" style="text-align: center;"><span style="font-family: "Times New Roman", serif; line-height: 107%;"></span></p><div class="separator" style="clear: both; text-align: center;"><a href="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEiOps0a4fldaVSDhbEo6WUX0lSAu8a71Vv-a4OY7BZbzhbULX9tTvbGVz36UxYuOkG2yKEzTShHVCaKxWFGyVsfFVQTkTdNjkGTsnokL5pF37Tm4qlSDFi5rWTP383yafbuSDMX726u8Fc81ErQOObBrlO_oC184eim6aRF-iUTI2UtMJVZvkFKUFlb/s820/regina-elisabeta-inmormantare-program-complet-ceremonii-londra-790192.jpg" style="margin-left: 1em; margin-right: 1em;"><img border="0" data-original-height="478" data-original-width="820" height="187" src="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEiOps0a4fldaVSDhbEo6WUX0lSAu8a71Vv-a4OY7BZbzhbULX9tTvbGVz36UxYuOkG2yKEzTShHVCaKxWFGyVsfFVQTkTdNjkGTsnokL5pF37Tm4qlSDFi5rWTP383yafbuSDMX726u8Fc81ErQOObBrlO_oC184eim6aRF-iUTI2UtMJVZvkFKUFlb/s320/regina-elisabeta-inmormantare-program-complet-ceremonii-londra-790192.jpg" width="320" /></a></div><br /><div class="separator" style="clear: both; text-align: center;"><a href="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEj-ybXUMXRyORE4HYwvutDnxBz6j1W_da0YUiOK6AhyhMLcAgWiJrU3Vo9zwmQeVvweqR8dlzdAWigJVTBYqeWoW3pxLY8JC2oLBlbr8jqPH86UAkxKMNsWRoBHLkzt-vJ27MaSFCX7ysMR-FbDamwf0hQHiO57EBKZmtFH8FCjB-ORuy5nGqqi_qR6/s1059/Regele%20Mihai.jpg" style="margin-left: 1em; margin-right: 1em;"><img border="0" data-original-height="734" data-original-width="1059" height="222" src="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEj-ybXUMXRyORE4HYwvutDnxBz6j1W_da0YUiOK6AhyhMLcAgWiJrU3Vo9zwmQeVvweqR8dlzdAWigJVTBYqeWoW3pxLY8JC2oLBlbr8jqPH86UAkxKMNsWRoBHLkzt-vJ27MaSFCX7ysMR-FbDamwf0hQHiO57EBKZmtFH8FCjB-ORuy5nGqqi_qR6/s320/Regele%20Mihai.jpg" width="320" /></a></div><br /><div class="separator" style="clear: both; text-align: center;"><a href="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEiSQ8KZmbdOWdsqqu8GIg3kiRjet1ehb06cfpZeqfgL3bZV8xEatkR8gQD5I47hf3K_jq2FNnBt_EfAVOEdmmXFu-_hjRhiS3Z6SZnp87z871FtSSktDsUq5KWHaqyMQ5v_N9TRMssOM1xNkG8TLrVL-ny5PJ_3PGgIMHlcX75GZQGy6I5BdyP18dku/s800/Regele%20Mihai%20la%20Athenee%20Palace%20cu%20Printul%20Nicolae.jpg" style="margin-left: 1em; margin-right: 1em;"><img border="0" data-original-height="661" data-original-width="800" height="264" src="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEiSQ8KZmbdOWdsqqu8GIg3kiRjet1ehb06cfpZeqfgL3bZV8xEatkR8gQD5I47hf3K_jq2FNnBt_EfAVOEdmmXFu-_hjRhiS3Z6SZnp87z871FtSSktDsUq5KWHaqyMQ5v_N9TRMssOM1xNkG8TLrVL-ny5PJ_3PGgIMHlcX75GZQGy6I5BdyP18dku/s320/Regele%20Mihai%20la%20Athenee%20Palace%20cu%20Printul%20Nicolae.jpg" width="320" /></a></div><br /><div class="separator" style="clear: both; text-align: center;"><a href="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEiES5zMJUVZduRHE4SeATe857827tRYROWDhG0VxEpXQXKTzhsGlFIoNWjAnzKpvuSs7udbiTKvrVZd0nLtxEIbI8gJ1LLtUG5EuQW2jjhb0GlHgk1japuKLhq3CzLv5qrGmm-PZv0Nfj3ipO65emsg0Hiwd0nG6q34YhUxJST90lveYcrUwB4FynMf/s855/principele-nicolae-regele-mihai.jpg" style="margin-left: 1em; margin-right: 1em;"><img border="0" data-original-height="855" data-original-width="855" height="320" src="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEiES5zMJUVZduRHE4SeATe857827tRYROWDhG0VxEpXQXKTzhsGlFIoNWjAnzKpvuSs7udbiTKvrVZd0nLtxEIbI8gJ1LLtUG5EuQW2jjhb0GlHgk1japuKLhq3CzLv5qrGmm-PZv0Nfj3ipO65emsg0Hiwd0nG6q34YhUxJST90lveYcrUwB4FynMf/s320/principele-nicolae-regele-mihai.jpg" width="320" /></a></div><br /><span style="color: #2b00fe; font-size: medium;"><br /></span><p></p>Mircea I. Bătrânuhttp://www.blogger.com/profile/06540439744103512413noreply@blogger.com0tag:blogger.com,1999:blog-3984155542640025485.post-50500358021518520232022-08-17T13:09:00.003+03:002022-08-17T13:09:42.639+03:00UITAREA - ESEU<p><span style="color: #2b00fe; font-family: verdana; font-size: medium;"> <b style="text-indent: -0.25in;">1.<span style="font-stretch: normal; font-variant-east-asian: normal; font-variant-numeric: normal; font-weight: normal; line-height: normal;">
</span></b><b style="text-indent: -0.25in;">UITAREA...</b></span></p>
<p class="MsoNormal" style="line-height: normal; margin-bottom: 0in;"><span style="font-size: 12pt;"><span style="color: #2b00fe; font-family: verdana;">Iată o temă actuală -
obiect, subiect aproape „arzător”, ce, vă promit, îmi va sta în atenție , în
săptămânile următoare, dincolo de literatura la care lucrez.<o:p></o:p></span></span></p><p class="MsoNormal" style="line-height: normal; margin-bottom: 0in;"></p><div class="separator" style="clear: both; text-align: center;"><a href="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEjZF7p_nZ0FgMzPP2XoiuVA5B0B6Os1ZQwL_MuZ03tji7mmjP2pk8DblcSgepa5z0jbRkmH0tUVlE2mcRJlc-9LRtzOoYFickE23vxt_LGmRnvu7-1c9hkvZFtWqBhHHG--uUSTRDLTyUPdKbz1ddsJ1-HTpQTOom7DadTdeORJCcLWWBGehSdc71Xo/s1024/Ganditorul_de_la_hamangia.JPG" imageanchor="1" style="margin-left: 1em; margin-right: 1em;"><span style="color: #2b00fe; font-family: verdana;"><img border="0" data-original-height="1024" data-original-width="712" height="320" src="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEjZF7p_nZ0FgMzPP2XoiuVA5B0B6Os1ZQwL_MuZ03tji7mmjP2pk8DblcSgepa5z0jbRkmH0tUVlE2mcRJlc-9LRtzOoYFickE23vxt_LGmRnvu7-1c9hkvZFtWqBhHHG--uUSTRDLTyUPdKbz1ddsJ1-HTpQTOom7DadTdeORJCcLWWBGehSdc71Xo/s320/Ganditorul_de_la_hamangia.JPG" width="223" /></span></a></div><span style="color: #2b00fe; font-family: verdana;"><br /><span style="font-size: 12pt;"><br /></span></span><p></p>
<p class="MsoNormal" style="line-height: normal; margin-bottom: 0in;"><span style="font-size: 12pt;"><span style="color: #2b00fe; font-family: verdana;">Vreau din start să vă
propun să vă aduceți și voi contribuția, deoarece nu voi scrie un simplu eseu,
un text oarecare, ci e necesar un „răspuns” la starea de „uitare”, de care toți
ne facem vinovați...de la „vlădică la opincă”, nu-i așa?<span></span></span></span></p><a name='more'></a><span style="color: #2b00fe; font-family: verdana;"><o:p></o:p></span><p></p>
<p class="MsoNormal" style="line-height: normal; margin-bottom: 0in;"><span style="font-size: 12pt;"><span style="color: #2b00fe; font-family: verdana;">Haideți să începem cu
o latură pozitivă, propusă chiar de BALZAC//priviți imaginea de mai jos și încercați
să demarați de aici punctul vostru de vedere//...să vedem ce iese<o:p></o:p></span></span></p>
<p class="MsoNormal" style="line-height: normal; margin-bottom: 0in;"><span style="font-size: 12pt;"><span style="color: #2b00fe; font-family: verdana;">.Vă aștept...<o:p></o:p></span></span></p>
<p class="MsoNormal" style="line-height: normal; margin-bottom: 0in;"><span style="font-size: 12pt;"><span style="color: #2b00fe; font-family: verdana;">Prietenul vostru,<o:p></o:p></span></span></p>
<p class="MsoNormal" style="line-height: normal; margin-bottom: 0in;"><span style="font-size: 12pt;"><span style="color: #2b00fe; font-family: verdana;">Mircea I. Bătrânu<o:p></o:p></span></span></p><p class="MsoNormal" style="line-height: normal; margin-bottom: 0in;"><span style="font-size: 12pt;"><o:p><span style="color: #2b00fe; font-family: verdana;"> ********************************************************* </span></o:p></span></p><p class="MsoNormal" style="line-height: normal; margin-bottom: 0in;"><span style="font-size: 12pt;"><o:p><span style="color: #2b00fe; font-family: verdana;"><br /></span></o:p></span></p>
<p class="MsoListParagraphCxSpFirst" style="line-height: normal; margin-bottom: 0in; mso-add-space: auto; mso-list: l0 level1 lfo1; text-indent: -.25in;"><!--[if !supportLists]--><span style="color: #2b00fe; font-family: verdana;"><b><span style="font-size: 12pt;">1.</span><span style="font-size: 7pt; font-stretch: normal; font-style: normal; font-variant: normal; font-weight: normal; line-height: normal;"> </span><span style="font-stretch: normal; font-style: normal; font-variant: normal; line-height: normal;"> 2.</span></b><b><span style="font-size: 12pt;">Uitarea și uitarea de... s i n e</span></b></span></p>
<p class="MsoNormal" style="line-height: normal; margin-bottom: 0in;"><span style="font-size: 12pt;"><span style="color: #2b00fe; font-family: verdana;">Încep cu răspunsurile,
odată cu mulțumirile mele sincere, tuturor „andrisanților”.<o:p></o:p></span></span></p>
<p class="MsoNormal" style="line-height: normal; margin-bottom: 0in;"><i><span style="font-size: 12pt;"><span style="color: #2b00fe; font-family: verdana;">Lui Mircea S.M.<o:p></o:p></span></span></i></p>
<p class="MsoNormal" style="line-height: normal; margin-bottom: 0in;"><span style="font-size: 12pt;"><span style="color: #2b00fe; font-family: verdana;">Pentru ceea ce spui tu,
așa e: nu există uitare. Ființa iubită nu se poate uita! Ea va merge în tandem
cu tine până la „capăt de linie”. Acolo o vei vedea aievea. O vei lua de mână
și veți continua călătoria. Tatăl meu – Iosif, așa a murit. Privea peste noi și
vorbea deja cu mama. Fața i s-a luminat a zâmbet, a spus clar: „Vin Georgeta,
Getuța mea dragă. Ce dor mi-e de tine!”. A oftat a regăsire, a dat să ridice
mâna dar nu a mai avut putere în braț. Palma i-a căzut neputincioasă peste cearceaf
și cred că atunci sufletul său bun s-a dus la mama, care-l aștepta, cu drag, ca
întotdeauna. Cu siguranță a murit fericit. <span style="mso-spacerun: yes;"> </span><o:p></o:p></span></span></p>
<p class="MsoNormal" style="line-height: normal; margin-bottom: 0in;"><span style="font-size: 12pt;"><span style="color: #2b00fe; font-family: verdana;">Eu mă refeream la
uitarea ( Doamne cum să-i spun?) c o t i d i a n ă, tare ca o nucă și plină de
răutatea din jur, acumulată de ani buni. Uitând toate aceste aspecte neplăcute,
vei găsi puterea să te consacri fetelor, copiilor îndeobște, îți vei da seama
cât de util poți deveni. Zâmbetul și bucuria lor vor fi răsplata mult dorită, vei
descoperi că nu ai uitat să te bucuri de viață. +Zina este, ca și +Rodica mea,
mereu cu tine. Anumite decizii le vei lua, auzindu-i în gând aprobarea. Te mai
rog pune-l<span style="mso-spacerun: yes;"> </span>în cadru pe bunul Dumnezeu –
nu neapărat în centru, ci acolo unde-l vei simți tu mai aproape, mai intim. Cu
siguranță nicio decizie luată nu va fi greșită!<o:p></o:p></span></span></p>
<p class="MsoNormal" style="line-height: normal; margin-bottom: 0in;"><i><span style="font-size: 12pt;"><span style="color: #2b00fe; font-family: verdana;">Doamnei Ani O.<o:p></o:p></span></span></i></p>
<p class="MsoNormal" style="line-height: normal; margin-bottom: 0in;"><span style="font-size: 12pt;"><span style="color: #2b00fe; font-family: verdana;">Mulțumesc pentru
timpul alocat temei. Toate definițiile sunt adevărate și foarte bune la consolidarea
eșafodajului oricărei argumentații. <o:p></o:p></span></span></p>
<p class="MsoNormal" style="line-height: normal; margin-bottom: 0in;"><span style="font-size: 12pt;"><span style="color: #2b00fe; font-family: verdana;">M-aș opri la:<o:p></o:p></span></span></p>
<p class="MsoNormal" style="line-height: normal; margin-bottom: 0in;"><span style="font-size: 12pt;"><span style="color: #2b00fe; font-family: verdana;"><Viața nu-i
posibilă decât prin uitare>Emil Cioran<o:p></o:p></span></span></p>
<p class="MsoNormal" style="line-height: normal; margin-bottom: 0in;"><span style="font-size: 12pt;"><span style="color: #2b00fe; font-family: verdana;"><Uitarea e prima
facultate a omului>Albert Camus<o:p></o:p></span></span></p>
<p class="MsoNormal" style="line-height: normal; margin-bottom: 0in;"><span style="font-size: 12pt;"><span style="color: #2b00fe; font-family: verdana;"><Uitarea este
remediul nedreptăților suferite>Publius Cyrus<o:p></o:p></span></span></p>
<p class="MsoNormal" style="line-height: normal; margin-bottom: 0in;"><span style="font-size: 12pt;"><span style="color: #2b00fe; font-family: verdana;"><Uitarea este un
dar de la Dumnezeu care ajută la vindecarea rănilor sufletești > Betty
Marcovici.<o:p></o:p></span></span></p>
<p class="MsoNormal" style="line-height: normal; margin-bottom: 0in;"><i><span style="font-size: 12pt;"><span style="color: #2b00fe; font-family: verdana;">Lui Marcel B.<o:p></o:p></span></span></i></p>
<p class="MsoNormal" style="line-height: normal; margin-bottom: 0in;"><span style="font-size: 12pt;"><span style="color: #2b00fe; font-family: verdana;">Da. Ai mare dreptate,
Marcele dragă: „Este un subiect INGROZITOR de vast si cu infinit de multe interpretări.
Nu cred ca cineva poate sa-i dea o definiție UITARII. Zic eu: daca omul a
primit darul gândirii si nu-l primea si pe cel al uitării ar fi ajuns să înnebunească.
Omenirea ar fi un haos total. Amintirile dragi nu se uită, nu se șterg din
memorie, dar se așază într-un sertăraș special de unde le scoți în momentele
tale de introspecție și rămân la fel de vii ca atunci când le-ai trăit. Așa gândesc
eu, pe scurt.”<o:p></o:p></span></span></p>
<p class="MsoNormal" style="line-height: normal; margin-bottom: 0in;"><span style="font-size: 12pt;"><span style="color: #2b00fe; font-family: verdana;">Da. Vizavi de
definiții, ai văzut mai sus câteva găsite de doamna Ani O. Sunt destule, dar nu
cred că dorim să facem un text, sau texte filosofice. Lumea nu mai citește așa
ceva. E așa numita senzație de „pierdere de timp”. E trist, dar am descoperit-o
chiar și la intelectualii de soi, rasați și sătui, pe bune, de eseuri. Mie îmi place
alăturarea ta: gândire – uitare. Dacă balanța aceasta nu ar fi în echilibru,
s-ar ajunge, firește, la nebunie...MERCI.<o:p></o:p></span></span></p>
<p class="MsoNormal" style="line-height: normal; margin-bottom: 0in;"><span style="font-size: 12pt;"><span style="color: #2b00fe; font-family: verdana;">Mulțumiri Ioanei, Liviei,
Emiliei, Danei, lui Grigore și Alex, pentru constanța raportată la tot ce scriu.
De asemenea, plecăciune celor peste 400 de cititori care vor să rămână anonimi.
Nu le conturb liniștea incognito-ului...Mă bucur din suflet că mă citesc.
MERCI.<o:p></o:p></span></span></p>
<p class="MsoNormal" style="line-height: normal; margin-bottom: 0in;"><span style="font-size: 12pt;"><span style="color: #2b00fe; font-family: verdana;">Dar să trecem la tema
de fond a zilei:<o:p></o:p></span></span></p>
<p class="MsoNormal" style="line-height: normal; margin-bottom: 0in;"><span style="color: #2b00fe; font-family: verdana;"><b><span style="font-size: 12pt;">Uitarea de...sine</span></b><span style="font-size: 12pt;">! <o:p></o:p></span></span></p>
<p class="MsoNormal" style="line-height: normal; margin-bottom: 0in;"><span style="font-size: 12pt;"><span style="color: #2b00fe; font-family: verdana;">Este o bombă gata de
explozie. <o:p></o:p></span></span></p>
<p class="MsoNormal" style="line-height: normal; margin-bottom: 0in;"><span style="font-size: 12pt;"><span style="color: #2b00fe; font-family: verdana;">Dacă Doamne ferește se
întâmplă răul, atunci vorbim de un adevărat prăpăd!<o:p></o:p></span></span></p>
<p class="MsoNormal" style="line-height: normal; margin-bottom: 0in;"><span style="font-size: 12pt;"><span style="color: #2b00fe; font-family: verdana;">„Somnul rațiunii naște
monștri”.<o:p></o:p></span></span></p>
<p class="MsoNormal" style="line-height: normal; margin-bottom: 0in;"><span style="font-size: 12pt;"><span style="color: #2b00fe; font-family: verdana;">Asta s-a întâmplat cu Faraonii,
Nero, Caligula, Savonarola, Papa Borgia, cu tot neamul lui de asasini, apoi în
secolul XX, Hitler, Lenin, Stalin, Mao, Kim Ir Sen, Hrușciov, Brejnev și, iată
și mileniul 3, în secolul XXI... Putin!!!<o:p></o:p></span></span></p>
<p class="MsoNormal" style="line-height: normal; margin-bottom: 0in;"><span style="font-size: 12pt;"><span style="color: #2b00fe; font-family: verdana;">„Sinele” – „eul” poate
fi adormit prin <span style="mso-spacerun: yes;"> </span>u i t a r e!<o:p></o:p></span></span></p>
<p class="MsoNormal" style="line-height: normal; margin-bottom: 0in;"><span style="font-size: 12pt;"><span style="color: #2b00fe; font-family: verdana;">Această stare e fie
indusă, fie autoimpusă, dar dacă se perpetuează este cumplită, atât de multe
victime se vor număra la final. <o:p></o:p></span></span></p>
<p class="MsoNormal" style="line-height: normal; margin-bottom: 0in;"><span style="font-size: 12pt;"><span style="color: #2b00fe; font-family: verdana;">Ultimul exemplu, cel
din Ucraina vorbește de la sine.<o:p></o:p></span></span></p>
<p class="MsoNormal" style="line-height: normal; margin-bottom: 0in;"><span style="font-size: 12pt;"><span style="color: #2b00fe; font-family: verdana;">Doamne ferește! No
comment!<o:p></o:p></span></span></p>
<p class="MsoNormal" style="line-height: normal; margin-bottom: 0in;"><span style="color: #2b00fe; font-family: verdana;"><span style="font-size: 12pt;">Nu-mi iese din
memorie, imaginea acelei grădinițe, cu tot cu educatoare și copii, făcută praf
de rachetele naziștilor sovietici...Acest criminal mizerabil,</span><span style="background: white; font-size: 10.5pt;"> </span><span style="font-size: 12pt;">Vladimir Vladimirovici Putin, cu toată șleahta sa de servitori, trebuie
tradus în fața justiției. Ne trebuie neapărat un al doilea Tribunal de la Nurenberg.
Trebuie judecați și condamnați pe viață la recluziune prin muncă. Puși să taie
sare și accesul elevilor, de la distanță, să fie permis, ca la Muzeul Antipa, unde
mii de copii se duc să vadă dinozaurii. Ar trebui să-i vadă și pe acești „tiranozauri”
moderni, să învețe de mici că așa ceva nu se va mai putea niciodată întâmpla! <o:p></o:p></span></span></p>
<p class="MsoNormal" style="line-height: normal; margin-bottom: 0in;"><span style="font-size: 12pt;"><span style="color: #2b00fe; font-family: verdana;">Ar mai fi de discutat
și varianta pozitivă a metamorfozei.<o:p></o:p></span></span></p>
<p class="MsoNormal" style="line-height: normal; margin-bottom: 0in;"><span style="font-size: 12pt;"><span style="color: #2b00fe; font-family: verdana;">Dacă uitarea de sine
poate naște „monștrii”, ei bine uitarea de sine, în sens pozitiv, va da naștere
Sfinților. Nicio avere, nicio sinecură nu-i mai presus decât ajutorul dat semenilor.
Luați și cercetați din curiozitate, viața oricărui sfânt și veți descoperi doar
acest unic traseu: renunțarea la averi, aur, diamante, mașini de lux, vile,
piscine, iahturi, viața de huzur, în general...Apoi, trup și suflet,
consacrarea facerii de bine aproapelui sub semnul sfintei cruci a lui Dumnezeu.<o:p></o:p></span></span></p>
<p class="MsoNormal" style="line-height: normal; margin-bottom: 0in;"><span style="font-size: 12pt;"><span style="color: #2b00fe; font-family: verdana;">Dar aceasta este o
altă poveste pe care sper să o pot dezvolta cândva, fie într-un articol
separat, fie într-unul din numeroasele texte literare la care lucrez.<o:p></o:p></span></span></p>
<p class="MsoNormal" style="line-height: normal; margin-bottom: 0in;"><span style="font-size: 12pt;"><span style="color: #2b00fe; font-family: verdana;">Vă mulțumesc.<o:p></o:p></span></span></p>
<p class="MsoNormal" style="line-height: normal; margin-bottom: 0in;"><span style="font-size: 12pt;"><span style="color: #2b00fe; font-family: verdana;">Al vostru prieten,<o:p></o:p></span></span></p>
<p class="MsoNormal" style="line-height: normal; margin-bottom: 0in;"><span style="font-size: 12pt;"><span style="color: #2b00fe; font-family: verdana;">Mircea I. Bătrânu </span></span></p><p class="MsoNormal" style="line-height: normal; margin-bottom: 0in;"><span style="color: #333333; font-family: "Times New Roman", serif; font-size: 12pt;"><br /></span></p><p class="MsoNormal" style="line-height: normal; margin-bottom: 0in; text-align: center;"><span style="color: #333333; font-family: "Times New Roman", serif; font-size: 12pt;"></span></p><div class="separator" style="clear: both; text-align: center;"><a href="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEiSqfSTvFugxYqcWWKsC7TZmXxNrQ3EKeWErlB0AbxotwzBSMbOKDqNkNF3BFsnc9q2-S43USgNmNmOU-4VZi3S3ZunAugLV9sGq95TBx2Pi2pA06__VGCqeIkONzvfG7i7LmdkK7qH8Vrt0NBfxjVFW9RFAxP57cG7PHaO7HMFU9qHvP4wwxETW0Te/s570/HITLER%20&%20PUTIN.jpg" imageanchor="1" style="margin-left: 1em; margin-right: 1em;"><img border="0" data-original-height="552" data-original-width="570" height="310" src="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEiSqfSTvFugxYqcWWKsC7TZmXxNrQ3EKeWErlB0AbxotwzBSMbOKDqNkNF3BFsnc9q2-S43USgNmNmOU-4VZi3S3ZunAugLV9sGq95TBx2Pi2pA06__VGCqeIkONzvfG7i7LmdkK7qH8Vrt0NBfxjVFW9RFAxP57cG7PHaO7HMFU9qHvP4wwxETW0Te/s320/HITLER%20&%20PUTIN.jpg" width="320" /></a></div><br /> <span style="color: #333333; font-family: "Times New Roman", serif; font-size: 12pt;"> <div class="separator" style="clear: both; text-align: center;"><br /></div><br /></span><p></p>Mircea I. Bătrânuhttp://www.blogger.com/profile/06540439744103512413noreply@blogger.com1tag:blogger.com,1999:blog-3984155542640025485.post-59379064432661657292022-03-09T18:37:00.001+02:002022-03-10T00:28:49.899+02:00MARTOR ACTIV - BIPOLAR<p><span style="color: #800180; font-family: verdana; font-size: medium;"> <span style="background-color: white; white-space: pre-wrap;"><i>Doream să-mi continui activitatea strict literară. Atât. Dar nu pot pentru că mă revoltă duplicitatea din jur! De aceea am scris textul de mai jos...</i></span></span></p><p style="text-align: center;"><span style="font-family: verdana; font-size: medium;"><b><span style="color: #2b00fe;"></span></b></span></p><div class="separator" style="clear: both; text-align: center;"><span style="font-family: verdana; font-size: medium;"><b><span style="color: #2b00fe;"><a href="https://blogger.googleusercontent.com/img/a/AVvXsEgpTdLFBfJ8NKeyiZ-6ogtwfrkBqUAI4gOH1FjCxJaNmtvfXE8LXPEBHWTg09U5a8zGsFesVTUWGtpee_CU3-QC-JinQ9R-KZVG7OQvwroVx3e0pxc6y8tpSQPGT3Z_dq4GolN6FskHh6td1a0jHEsjptpxEDls05AQ-JLJhKqrJSkI5eak3-D_dGAl=s700" style="margin-left: 1em; margin-right: 1em;"><img border="0" data-original-height="394" data-original-width="700" height="180" src="https://blogger.googleusercontent.com/img/a/AVvXsEgpTdLFBfJ8NKeyiZ-6ogtwfrkBqUAI4gOH1FjCxJaNmtvfXE8LXPEBHWTg09U5a8zGsFesVTUWGtpee_CU3-QC-JinQ9R-KZVG7OQvwroVx3e0pxc6y8tpSQPGT3Z_dq4GolN6FskHh6td1a0jHEsjptpxEDls05AQ-JLJhKqrJSkI5eak3-D_dGAl=w320-h180" width="320" /></a></span></b></span></div><span style="font-family: verdana; font-size: medium;"><b><span style="color: #2b00fe;"><br /><span style="background-color: white; white-space: pre-wrap;"><br /></span></span></b></span><p></p><p><span style="font-family: verdana; font-size: medium;"><b><span style="color: #2b00fe;"><span style="background-color: white; white-space: pre-wrap;">MARTOR ACTIV - </span></span><span style="background-color: white; white-space: pre-wrap;"><span style="color: #2b00fe;">Nimic nu se poate clădi pe minciună!</span></span></b></span></p><div class="cxmmr5t8 oygrvhab hcukyx3x c1et5uql o9v6fnle ii04i59q" style="margin: 0.5em 0px 0px; overflow-wrap: break-word;"><div dir="auto" style="white-space: pre-wrap;"><span style="background-color: white; color: #2b00fe; font-family: verdana; font-size: medium;">BIPOLAR - acesta este elementul structural, principal, dacă vrei să descrii ce se întâmplă acum la noi în țară, în patria noastră de suflet: România! E bipolar și - dacă mă gândesc mai bine - chiar antagonic, curentul actual de opinie.<span><a name='more'></a></span></span></div><div dir="auto" style="white-space: pre-wrap;"><span style="background-color: white; color: #2b00fe; font-family: verdana; font-size: medium;">1. Să nu facem nimic. Să ne vedem de treaba noastră. Să ne băgăm capul în nisip, ca struții, adică: „Nu vedem, Nu auzim, Nu știm!” Tripla negație care le-a permis SS-iștilor să-și facă lagărele de exterminare de la Auschwitz și Birkenau - Eichmann, sau Goebbels le numea „parcuri de joacă” - unde au murit mii de evrei, polonezi, francezi, cehi și chiar și români! Toți știau, dar au preferat să tacă. De frică, de oroare, de rușine/mai la urmă/.Necazul, crimele, genocidul s-au întâmplat. Desigur, au urmat păreri de rău, regrete și lacrimi - multe de crocodil...Unii dintre „fomiștii” vorbitori - așa-ziși analiști politici, specialiști militari, economici, făcuți la vreo universitate de bloc - fomiștii aceștia sunt în solda marelui criminal de pe râul Moscova, ascuns după zidurile groase, de peste 1,5 m ale Kremlinului. Sunt foarte bine plătiți și de aceea latră pe mai multe voci, cu accentele de rigoare, pe la toate Televiziunile și Radiourile, mai mult sau mai puțin naționale ca să-i audă tot credulul și tot prostul. Doar după ce-i bine îndoctrinat, iese singur pe stradă și-i zăpăcește pe cei de seama lui, insistând chiar pe ideea de paternitate a opiniei. Vorba lui Nea Pamfil, fierar la noi în sat: „cu prostul nu ai ce te pune că are mintea odihnită și burta plină”, sau: „prostul nu-i prost destul, dacă nu-i și fudul!” La asta mai adaug și niscaiva parlamentari cu datorii pe față la „înalta poartă moscovită” și tabloul e gata! Până mai ieri, nici ajutoare nu trebuiau date bieților oameni din Ukraina, vecină și prietenă, plecați în pribegie, cu inima cernită, acum iarna, că...argumente: „doar nici noi nu avem de unde!”, „doar suntem săraci și nu putem să mai dăm și la alții!”, se ițeau de peste tot. Îmi pare rău. Aceasta a fost opinia, după prima zi de război în vecini, la unele posturi de media...de-mi venea să-mi bag mâna în aparat, iertați-mă, și să-i strâng de gât, nu alta! Alaltăieri alte aserțiuni similare, aceiași „clămpănitori”: „cum să le dăm arme?” -„nu, să nu-l supărăm pe tovarășul putinelu” că așa precis scăpăm și noi!” </span></div><div dir="auto"><span style="background-color: white; color: #2b00fe; font-family: verdana; font-size: medium;"><span style="white-space: pre-wrap;">Ce nemernicie! Măi oameni buni aici nu mai este vorba de „pacte de neagresiune”, de „cât suntem sau nu de cuminți”...Lui Ilici acesta rus, i-a intrat în cap ideea fixă că el are o datorie...„istorică!”. „<i>Ete fâs</i>!” ( Mai știm noi pe alți câțiva obsedați de istorie și azi sunt așezați la 2 m sub pământ). Trebuie să reconstituie marele imperiu „țaristo-comunist” - URSS, din care, vă reamintesc, cu tristețe, am făcut și noi parte! De aceea spun dați-i lui Zelenski tot ce-i trebuie: căști moderne, veste antiglonț, armament, avioane, „granate” și...cuie de sicriu(!) ca să-l termine odată pentru totdeauna pe „mistrețul” Kremlinian atins de mania tzarilor / mă gândesc la Ivan cel Groaznic/ și regilor nebuni. Acum e momentul când, mână în mână cu Polonia, Statele Baltice, Georgia și celelalte republici de la malul Mărilor Răsăritene / Azov și Neagră/ dumnealui, Putinelu, descendentul lui Scaraotzki pe pământ, să fie pus definitiv cu botul pe labe și făcut KO! Să știți că poporul rus de abia așteaptă! Va pune cu siguranță umărul la dărâmarea tartorului, cu toată camarila sa! Numai astfel copiii și nepoții noștri vor avea parte de un viitor mai bun! </span></span></div><div dir="auto" style="white-space: pre-wrap;"><span style="background-color: white; color: #2b00fe; font-family: verdana; font-size: medium;">Nu vă fie frică, că după ce mistrețul împușcat e cu botul în țărână nu mai e cine să ne ia la rost că am încălcat nu știu ce tratate...Dar, ia stați un pic, să judecăm cum trebuie: Domnul Putinelu cum a făcut? Chiar în aceste ultime decenii, când și-a luat cu japca teritorii în Donețk și Donbas, în Krimeea și a inventat o republică, cea trans-nistreană?! Nici la bască nu l-a durut de oamenii de acolo și de Ukraina, Moldova, România etc. Nu s-a speriat de UE sau NATO, iar pe Donald Trump l-a cumpărat cu totul, nu? Atunci de ce trebuie să avem noi scrupule? Qui prodest?! Ascult?!</span></div><div dir="auto" style="white-space: pre-wrap;"><span style="background-color: white; color: #2b00fe; font-family: verdana; font-size: medium;">2. Trebuie să facem o curățenie în toată media națională. Toți cei aflați pe statele de plată de la Kremlin, identificați și, omenește, să li se pună în vedere 2 alternative: prima să-și facă sacoșa & geamantanul și să se mute definitiv la Moscova lor dragă, și să stea acolo până la adânci bătrâneți - dar nicăieri altundeva, în lumea liberă, să nu aibă voie! făcându-se publică fapta lor și aceasta să-i însoțească peste tot, ca o tinichea legată de coada câinelui cel rău și ticălos - a doua, dacă nu vor să plece, deoarece, vezi Doamne, se simt „curați”, „nu au făcut nimic rău”, (de fapt, nu ar da ciolanul din gură, doar au obrazul gros ca porcul ajuns aproape la Crăciun!). Ei bine, atunci să li se confiște toată averea, toți banii și să fie aduși în fața justiției! Să fie condamnați pentru trădarea lor națională și puși cel puțin 5 ani la tăiat la sare! sau la bazalt! cel de pe drumurile de munte. Să fie îmbrăcați în costum galben cum fac cei din Ohio, SUA, ca să-i poată arăta părinții cu degetul, la copii și nepoți - că așa vor păți toți cei care și-au bătut joc de țară și drapel!</span></div><div dir="auto" style="white-space: pre-wrap;"><span style="background-color: white; color: #2b00fe; font-family: verdana; font-size: medium;">Nu vă temeți! Să continuăm să-i ajutăm pe refugiații ucraineni. Să ajutăm armata ucraineană cu tot ce putem că ne scapă de cumplitul de Belzebuth!</span></div><div dir="auto" style="white-space: pre-wrap;"><span style="background-color: white; color: #2b00fe; font-family: verdana; font-size: medium;">A sosit vremea să fim cinstiți cu noi înșine și, după 2 ani cumpliți de pandemie, acest tragic război să marcheze sfârșitul Evului Mediu modern, mult mai negru și mai rău decât ne-am imaginat! 2022 să devină în cele din urmă un nou început, cum spuneam, benefic pentru copiii și nepoții noștri!</span></div><div dir="auto" style="white-space: pre-wrap;"><span style="background-color: white; color: #2b00fe; font-family: verdana; font-size: medium;">Doamne ajută!</span></div><div dir="auto" style="white-space: pre-wrap;"><span style="background-color: white; color: #2b00fe; font-family: verdana; font-size: medium;"><b>Mircea I. Bătrânu</b></span></div><div dir="auto" style="white-space: pre-wrap;"><span style="background-color: white; color: #2b00fe; font-family: verdana; font-size: medium;"><b><br /></b></span></div><div dir="auto" style="text-align: center; white-space: pre-wrap;"><span style="background-color: white; color: #2b00fe; font-family: verdana; font-size: medium;"><div class="separator" style="clear: both; text-align: center;"><a href="https://blogger.googleusercontent.com/img/a/AVvXsEg57vj3bRttOjMVTGqfMjlDTuC3-5aAbsRpwTixG9vNAXD9-xpQOsM7g-UC3B70Cs4HE-Jn27jldFrsoliTzn13536iMmxJ2vOLmkCB3xYUhXDtMZinpszVZeM-3j6i6sa8he6OLQ1nLO9KH1qAFqatGsPxdaKC2nQyqbgJnuRRYDYgaP3kEmVF4lyb=s1242" style="margin-left: 1em; margin-right: 1em;"><img border="0" data-original-height="932" data-original-width="1242" height="240" src="https://blogger.googleusercontent.com/img/a/AVvXsEg57vj3bRttOjMVTGqfMjlDTuC3-5aAbsRpwTixG9vNAXD9-xpQOsM7g-UC3B70Cs4HE-Jn27jldFrsoliTzn13536iMmxJ2vOLmkCB3xYUhXDtMZinpszVZeM-3j6i6sa8he6OLQ1nLO9KH1qAFqatGsPxdaKC2nQyqbgJnuRRYDYgaP3kEmVF4lyb=s320" width="320" /></a></div><br /><b><br /></b></span></div></div>Mircea I. Bătrânuhttp://www.blogger.com/profile/06540439744103512413noreply@blogger.com0tag:blogger.com,1999:blog-3984155542640025485.post-69955197517782816502022-01-26T03:20:00.000+02:002022-01-26T03:20:20.142+02:00„SĂ NU UITĂM NICICÂND, SĂ IUBIM TRANDAFIRII”! <p style="text-align: center;"><span style="font-family: verdana;"><b> 24 IANUARIE</b></span></p><p style="text-align: center;"><span style="font-family: verdana;"><b>O DATĂ DE REFERINȚĂ PENTRU NOI TOȚI.</b></span></p><p style="text-align: center;"><span style="font-family: verdana;"><b>LA MULȚI ANI ROMÂNI! LA MULȚI ANI ROMÂNIA!</b></span></p><p style="text-align: center;"><span style="font-family: verdana;"><b><br /></b></span></p><div class="separator" style="clear: both; text-align: center;"><a href="https://blogger.googleusercontent.com/img/a/AVvXsEie37Z22O_IN4fj-IfI3uKaM1Q_WgmtEFQUBM9QfydxFcjmRpYz-bl4-7mWD5aDKKsCkAcS-xjIFie51flJ1OmyU8glZggXPKv_FxYXZr5KEjG_f6yXgOYoDilJuGDU1mgi7NZLfzveZnerlsxQXLst7B9XxJYBW1r8DWvEa6vOgMtUfDNKPyopbKFC=s960" imageanchor="1" style="margin-left: 1em; margin-right: 1em;"><img border="0" data-original-height="960" data-original-width="757" height="320" src="https://blogger.googleusercontent.com/img/a/AVvXsEie37Z22O_IN4fj-IfI3uKaM1Q_WgmtEFQUBM9QfydxFcjmRpYz-bl4-7mWD5aDKKsCkAcS-xjIFie51flJ1OmyU8glZggXPKv_FxYXZr5KEjG_f6yXgOYoDilJuGDU1mgi7NZLfzveZnerlsxQXLst7B9XxJYBW1r8DWvEa6vOgMtUfDNKPyopbKFC=s320" width="252" /></a></div><div><br /></div><div><br /></div><p></p><p class="MsoNormal"><span style="color: #351c75;"><b><span lang="RO" style="font-family: "Lucida Handwriting"; font-size: 14pt; line-height: 107%;">Trebuie s</span></b><b><span lang="RO" style="font-family: Cambria, serif; font-size: 14pt; line-height: 107%;">ă</span></b><b><span lang="RO" style="font-family: "Lucida Handwriting"; font-size: 14pt; line-height: 107%;"> credem mai mult </span></b><b><span lang="RO" style="font-family: "Lucida Handwriting"; font-size: 14pt; line-height: 107%;">î</span></b><b><span lang="RO" style="font-family: "Lucida Handwriting"; font-size: 14pt; line-height: 107%;">n noi. S</span></b><b><span lang="RO" style="font-family: Cambria, serif; font-size: 14pt; line-height: 107%;">ă</span></b><b><span lang="RO" style="font-family: "Lucida Handwriting"; font-size: 14pt; line-height: 107%;"> avem cu adev</span></b><b><span lang="RO" style="font-family: Cambria, serif; font-size: 14pt; line-height: 107%;">ă</span></b><b><span lang="RO" style="font-family: "Lucida Handwriting"; font-size: 14pt; line-height: 107%;">rat credin</span></b><b><span lang="RO" style="font-family: Cambria, serif; font-size: 14pt; line-height: 107%;">ță</span></b><b><span lang="RO" style="font-family: "Lucida Handwriting"; font-size: 14pt; line-height: 107%;"> </span></b><b><span lang="RO" style="font-family: "Lucida Handwriting"; font-size: 14pt; line-height: 107%;">î</span></b><b><span lang="RO" style="font-family: "Lucida Handwriting"; font-size: 14pt; line-height: 107%;">n Dumnezeu </span></b><b><span lang="RO" style="font-family: Cambria, serif; font-size: 14pt; line-height: 107%;">ș</span></b><b><span lang="RO" style="font-family: "Lucida Handwriting"; font-size: 14pt; line-height: 107%;">i </span></b><b><span lang="RO" style="font-family: "Lucida Handwriting"; font-size: 14pt; line-height: 107%;">î</span></b><b><span lang="RO" style="font-family: "Lucida Handwriting"; font-size: 14pt; line-height: 107%;">n c</span></b><b><span lang="RO" style="font-family: Cambria, serif; font-size: 14pt; line-height: 107%;">ă</span></b><b><span lang="RO" style="font-family: "Lucida Handwriting"; font-size: 14pt; line-height: 107%;">rarea lui 2022, 2023, 2024
</span></b><b><span lang="RO" style="font-family: Cambria, serif; font-size: 14pt; line-height: 107%;">ș</span></b><b><span lang="RO" style="font-family: "Lucida Handwriting"; font-size: 14pt; line-height: 107%;">.a.m.d. </span></b><b><span lang="RO" style="font-family: "Lucida Handwriting"; font-size: 14pt; line-height: 107%;">Î</span></b><b><span lang="RO" style="font-family: "Lucida Handwriting"; font-size: 14pt; line-height: 107%;">ncredere </span></b><b><span lang="RO" style="font-family: Cambria, serif; font-size: 14pt; line-height: 107%;">ș</span></b><b><span lang="RO" style="font-family: "Lucida Handwriting"; font-size: 14pt; line-height: 107%;">i speran</span></b><b><span lang="RO" style="font-family: Cambria, serif; font-size: 14pt; line-height: 107%;">ță</span></b><b><span lang="RO" style="font-family: "Lucida Handwriting"; font-size: 14pt; line-height: 107%;"> ! </span></b><b><span lang="RO" style="font-family: Cambria, serif; font-size: 14pt; line-height: 107%;">Ț</span></b><b><span lang="RO" style="font-family: "Lucida Handwriting"; font-size: 14pt; line-height: 107%;">ine</span></b><b><span lang="RO" style="font-family: Cambria, serif; font-size: 14pt; line-height: 107%;">ț</span></b><b><span lang="RO" style="font-family: "Lucida Handwriting"; font-size: 14pt; line-height: 107%;">i minte: Nimeni nu va veni
s</span></b><b><span lang="RO" style="font-family: Cambria, serif; font-size: 14pt; line-height: 107%;">ă</span></b><b><span lang="RO" style="font-family: "Lucida Handwriting"; font-size: 14pt; line-height: 107%;"> ne cure</span></b><b><span lang="RO" style="font-family: Cambria, serif; font-size: 14pt; line-height: 107%;">ț</span></b><b><span lang="RO" style="font-family: "Lucida Handwriting"; font-size: 14pt; line-height: 107%;">e gunoiul de sub dulap!
Noi trebuie s</span></b><b><span lang="RO" style="font-family: Cambria, serif; font-size: 14pt; line-height: 107%;">ă</span></b><b><span lang="RO" style="font-family: "Lucida Handwriting"; font-size: 14pt; line-height: 107%;"> o facem! M</span></b><b><span lang="RO" style="font-family: Cambria, serif; font-size: 14pt; line-height: 107%;">ă</span></b><b><span lang="RO" style="font-family: "Lucida Handwriting"; font-size: 14pt; line-height: 107%;">tura </span></b><b><span lang="RO" style="font-family: Cambria, serif; font-size: 14pt; line-height: 107%;">ș</span></b><b><span lang="RO" style="font-family: "Lucida Handwriting"; font-size: 14pt; line-height: 107%;">i f</span></b><b><span lang="RO" style="font-family: Cambria, serif; font-size: 14pt; line-height: 107%;">ă</span></b><b><span lang="RO" style="font-family: "Lucida Handwriting"; font-size: 14pt; line-height: 107%;">ra</span></b><b><span lang="RO" style="font-family: Cambria, serif; font-size: 14pt; line-height: 107%;">ș</span></b><b><span lang="RO" style="font-family: "Lucida Handwriting"; font-size: 14pt; line-height: 107%;">ul sunt tot </span></b><b><span lang="RO" style="font-family: "Lucida Handwriting"; font-size: 14pt; line-height: 107%;">î</span></b><b><span lang="RO" style="font-family: "Lucida Handwriting"; font-size: 14pt; line-height: 107%;">n col</span></b><b><span lang="RO" style="font-family: Cambria, serif; font-size: 14pt; line-height: 107%;">ț</span></b><b><span lang="RO" style="font-family: "Lucida Handwriting"; font-size: 14pt; line-height: 107%;">, dup</span></b><b><span lang="RO" style="font-family: Cambria, serif; font-size: 14pt; line-height: 107%;">ă</span></b><b><span lang="RO" style="font-family: "Lucida Handwriting"; font-size: 14pt; line-height: 107%;"> u</span></b><b><span lang="RO" style="font-family: Cambria, serif; font-size: 14pt; line-height: 107%;">ș</span></b><b><span lang="RO" style="font-family: "Lucida Handwriting"; font-size: 14pt; line-height: 107%;">a din buc</span></b><b><span lang="RO" style="font-family: Cambria, serif; font-size: 14pt; line-height: 107%;">ă</span></b><b><span lang="RO" style="font-family: "Lucida Handwriting"; font-size: 14pt; line-height: 107%;">t</span></b><b><span lang="RO" style="font-family: Cambria, serif; font-size: 14pt; line-height: 107%;">ă</span></b><b><span lang="RO" style="font-family: "Lucida Handwriting"; font-size: 14pt; line-height: 107%;">rie, acolo unde le-a l</span></b><b><span lang="RO" style="font-family: Cambria, serif; font-size: 14pt; line-height: 107%;">ă</span></b><b><span lang="RO" style="font-family: "Lucida Handwriting"; font-size: 14pt; line-height: 107%;">sat mama, c</span></b><b><span lang="RO" style="font-family: Cambria, serif; font-size: 14pt; line-height: 107%;">ă</span></b><b><span lang="RO" style="font-family: "Lucida Handwriting"; font-size: 14pt; line-height: 107%;"> erau mai la îndemân</span></b><b><span lang="RO" style="font-family: Cambria, serif; font-size: 14pt; line-height: 107%;">ă</span></b><b><span lang="RO" style="font-family: "Lucida Handwriting"; font-size: 14pt; line-height: 107%;">. Haide</span></b><b><span lang="RO" style="font-family: Cambria, serif; font-size: 14pt; line-height: 107%;">ț</span></b><b><span lang="RO" style="font-family: "Lucida Handwriting"; font-size: 14pt; line-height: 107%;">i dragilor s</span></b><b><span lang="RO" style="font-family: Cambria, serif; font-size: 14pt; line-height: 107%;">ă</span></b><b><span lang="RO" style="font-family: "Lucida Handwriting"; font-size: 14pt; line-height: 107%;"> facem c u r a t. Nu putem s</span></b><b><span lang="RO" style="font-family: Cambria, serif; font-size: 14pt; line-height: 107%;">ă</span></b><b><span lang="RO" style="font-family: "Lucida Handwriting"; font-size: 14pt; line-height: 107%;"> a</span></b><b><span lang="RO" style="font-family: Cambria, serif; font-size: 14pt; line-height: 107%;">ș</span></b><b><span lang="RO" style="font-family: "Lucida Handwriting"; font-size: 14pt; line-height: 107%;">tept</span></b><b><span lang="RO" style="font-family: Cambria, serif; font-size: 14pt; line-height: 107%;">ă</span></b><b><span lang="RO" style="font-family: "Lucida Handwriting"; font-size: 14pt; line-height: 107%;">m </span></b><b><span lang="RO" style="font-family: Cambria, serif; font-size: 14pt; line-height: 107%;">ș</span></b><b><span lang="RO" style="font-family: "Lucida Handwriting"; font-size: 14pt; line-height: 107%;">i Pa</span></b><b><span lang="RO" style="font-family: Cambria, serif; font-size: 14pt; line-height: 107%;">ș</span></b><b><span lang="RO" style="font-family: "Lucida Handwriting"; font-size: 14pt; line-height: 107%;">tile, tot cu mizeria asta </span></b><b><span lang="RO" style="font-family: "Lucida Handwriting"; font-size: 14pt; line-height: 107%;">î</span></b><b><span lang="RO" style="font-family: "Lucida Handwriting"; font-size: 14pt; line-height: 107%;">n tinda str</span></b><b><span lang="RO" style="font-family: Cambria, serif; font-size: 14pt; line-height: 107%;">ă</span></b><b><span lang="RO" style="font-family: "Lucida Handwriting"; font-size: 14pt; line-height: 107%;">bun</span></b><b><span lang="RO" style="font-family: Cambria, serif; font-size: 14pt; line-height: 107%;">ă</span></b><b><span lang="RO" style="font-family: "Lucida Handwriting"; font-size: 14pt; line-height: 107%;">. De</span></b><b><span lang="RO" style="font-family: Cambria, serif; font-size: 14pt; line-height: 107%;">ș</span></b><b><span lang="RO" style="font-family: "Lucida Handwriting"; font-size: 14pt; line-height: 107%;">teptarea Rom</span></b><b><span lang="RO" style="font-family: "Lucida Handwriting"; font-size: 14pt; line-height: 107%;">â</span></b><b><span lang="RO" style="font-family: "Lucida Handwriting"; font-size: 14pt; line-height: 107%;">ni! LA MUL</span></b><b><span lang="RO" style="font-family: Cambria, serif; font-size: 14pt; line-height: 107%;">Ț</span></b><b><span lang="RO" style="font-family: "Lucida Handwriting"; font-size: 14pt; line-height: 107%;">I ROM</span></b><b><span lang="RO" style="font-family: "Lucida Handwriting"; font-size: 14pt; line-height: 107%;">Â</span></b><b><span lang="RO" style="font-family: "Lucida Handwriting"; font-size: 14pt; line-height: 107%;">NIA!</span></b></span></p><p class="MsoNormal"><span style="color: #351c75;"><b><span lang="RO" style="font-family: "Lucida Handwriting"; font-size: 14pt; line-height: 107%;">Mircea I. Bătrânu</span></b></span></p><br /><p></p>Mircea I. Bătrânuhttp://www.blogger.com/profile/06540439744103512413noreply@blogger.com0tag:blogger.com,1999:blog-3984155542640025485.post-35629475003966450982022-01-20T00:53:00.000+02:002022-01-20T00:53:11.439+02:00Romanul JULIETA - Fragment<p style="text-align: center;"><span style="background-color: white;"><span style="color: #800180; font-size: medium;"><b> <span style="font-family: inherit; white-space: pre-wrap;">JULIETA</span></b></span></span></p><div class="kvgmc6g5 cxmmr5t8 oygrvhab hcukyx3x c1et5uql ii04i59q" style="margin: 0px; overflow-wrap: break-word; white-space: pre-wrap;"><div dir="auto" style="font-size: 14px; text-align: center;"><span style="background-color: white;"><span style="color: #800180; font-family: verdana;"><b>FEMEIA MAGNIFICĂ / Fragment/</b></span></span></div><div dir="auto" style="font-size: 14px; text-align: center;"><span style="background-color: white;"><span style="color: #2b00fe; font-family: verdana;"><br /></span></span></div><div class="separator" style="clear: both; font-size: 14px; text-align: center;"><a href="https://blogger.googleusercontent.com/img/a/AVvXsEgtc6G4SHwf0z94Z1k-WNYz3t93gJ_LIZvqahKkF_-HZNGMTN9ntvUgU8KI7HozW-M7pzcpOf-p02L3MactQFByeycLc3aiAlYcBZKwGhoiH_1vHnrxYRSxlb8zfHDkE0S5A7K24rQzeFULhwD1mHtZhX8448XR-don7-tOxqnLukb4u_5tglJ6udyA=s743" imageanchor="1" style="background-color: white; margin-left: 1em; margin-right: 1em;"><span style="color: #2b00fe; font-family: verdana;"><img border="0" data-original-height="743" data-original-width="474" height="320" src="https://blogger.googleusercontent.com/img/a/AVvXsEgtc6G4SHwf0z94Z1k-WNYz3t93gJ_LIZvqahKkF_-HZNGMTN9ntvUgU8KI7HozW-M7pzcpOf-p02L3MactQFByeycLc3aiAlYcBZKwGhoiH_1vHnrxYRSxlb8zfHDkE0S5A7K24rQzeFULhwD1mHtZhX8448XR-don7-tOxqnLukb4u_5tglJ6udyA=s320" width="204" /></span></a></div><span style="background-color: white; font-size: 14px;"><span style="color: #2b00fe; font-family: verdana;"><br /></span></span><div dir="auto" style="font-size: 14px; text-align: center;"><span style="background-color: white;"><span style="color: #2b00fe; font-family: verdana;"><br /></span></span></div><div dir="auto" style="font-size: 14px;"><span style="background-color: white;"><span style="color: #2b00fe; font-family: verdana;"><br /></span></span></div><div dir="auto"><span style="background-color: white;"><span style="font-family: verdana;"><span style="color: #800180;">Cu oarece întârziere, independentă de voința mea, iată și textul promis:</span><a name='more'></a></span></span></div></div><div class="cxmmr5t8 oygrvhab hcukyx3x c1et5uql o9v6fnle ii04i59q" style="margin: 0.5em 0px 0px; overflow-wrap: break-word; white-space: pre-wrap;"><div dir="auto"><span style="background-color: white;"><span style="color: #2b00fe; font-family: verdana; font-size: medium;">„—Ești un copil mare, știai? - mi s-a adresat seducătoare, în șoaptă, numai mie. </span></span></div><div dir="auto"><span style="background-color: white;"><span style="color: #2b00fe; font-family: verdana; font-size: medium;">Mă mângâia ușor pe față, pe piept, vag pe spate. Mă săruta delicat pe lobul urechii, apoi pe ochi și pe buze, cu finețea amantei perfecte. Nu urmărea decât să mă liniștească ca să-mi recapăt suflul firesc și să redevin „eu”. </span></span></div><div dir="auto"><span style="background-color: white;"><span style="color: #2b00fe; font-family: verdana; font-size: medium;">—Tocmai de aceea îmi ești așa de drag, pisoiule! Copil mare cine ești.</span></span></div><div dir="auto"><span style="background-color: white;"><span style="color: #2b00fe; font-family: verdana; font-size: medium;">Ce doamnă! Nu voia să profite de mine. A dispărut în chicinetă și s-a reîntors cu 2 pungi cu gheață, plus un prosop mare și unul mic, răcite urgent în congelator. </span></span></div><div dir="auto"><span style="background-color: white;"><span style="color: #2b00fe; font-family: verdana; font-size: medium;">Și-a luat în serios rolul de asistentă medicală. M-a întins pe canapea. Mi-a descheiat cu îndemânare cămașa, mi-a dezvelit rapid zona cea mai afectată, cu toate podoabele sale. Pe dumnealui l-a acoperit urgent cu punga cea mai mare cu gheață. Cealaltă pungă se potrivea la fix, mai jos, la...familie. Cu prosopul mai mic mi-a ascuns fața și cu cel mare m-a frecat cu grijă pe piept, peste abdomen și până pe coapse. În răstimp îmi șoptea cu candoare la ureche:</span></span></div><div dir="auto"><span style="background-color: white;"><span style="color: #2b00fe; font-family: verdana; font-size: medium;"> —Ești un tigru cu capul plin de năbădăi. Numai la prostii, prostioare, îți fuge mintea. Ai uitat pisoiașule că totul se vede...Ha-ha-ha - acum râdea sotto voce, ca să nu mai audă nebunaticele de afară și, în special, nu dorea defel să mă mai inhibe pe mine. Mi-a dat să beau un Cinzano cu limoncelo și cuburi de gheață.</span></span></div><div dir="auto"><span style="background-color: white;"><span style="color: #2b00fe; font-family: verdana; font-size: medium;"> —Încet, încet că nu dau tătarii! Mi-a luat prosopul de pe față. Nu mai era necesar. Clar, mă liniștisem. Mi-a cuprins capul în mâini, privindu-mă de foarte aproape, apoi mi-a acoperit totul, de la frunte până la mărul lui Adam cu mici pupici, fără să lase nici măcar un milimetru neatins. Era expresia cea mai frumoasă, cea mai sinceră și directă a atracției adevărate pe care și ea o resimțea de atâta timp. Cu toate pungile cu gheață, simțeam că sângele începe iar să-mi fiarbă, de la degetul mare al picioarelor și până în creștet. Aș fi strâns-o, dar mă temeam să nu o supăr. Aș fi dezbrăcat-o în doi timpi și trei mișcări, dar...M-am rezumat să-i mângâi mâinile, capul și să-i accept sărutul franțuzesc, cel cu limbile răzvrătite, plecate să exploreze fiecare gura celuilalt.</span></span></div><div dir="auto"><span style="background-color: white;"><span style="color: #2b00fe; font-family: verdana; font-size: medium;"> —Lasă-mă pe mine să conduc jocul. Te rog - mi-a șoptit cald, la ureche.</span></span></div><div dir="auto"><span style="background-color: white;"><span style="color: #2b00fe; font-family: verdana; font-size: medium;">M-a luat iar de mână, neținând de loc cont că era să mă împiedic în prosoape, pungile cu gheață, plus hainele de care nu prea reușisem să scap. Le-am presărat pe toate, tot câte una, până în dormitor. Acolo a avut ea grijă să rămân numai în costumul lui Adam, după ce și ea îl luase pe cel al Evei. Oglinzi, multe oglinzi mari, peste tot, inclusiv pe plafonul de deasupra patului. Triunghiuri echilaterale, în relief, înalte, copertate, ați ghicit, cu oglindă, tronau peste cele două noptiere. Montajul era făcut în două ape. Din pat, întors pe burtă, puteai să te vezi atât în tavan cât și din lateral în oglinzile de pe ușile culisante ale dulapurilor. Să nu mai spun că lumina, cele două corpuri încorporate în structura patului dublu, nu erau neapărat veioze, ci mai degrabă două mici proiectoare ce aruncau un con puternic de lumină pe mijlocul actorilor din pat. Vedeai tot. Te vedeai de peste tot. Aveai impresia că ai devenit erou într-un film panoramic ce atunci se turna. Wow!</span></span></div><div dir="auto"><span style="background-color: white;"><span style="color: #2b00fe; font-family: verdana; font-size: medium;">—Ah, te voi bea ca pe un vin nobil - a mai zis și a început efectiv să miaune de plăcere. Trecuse de la vorbă la fapte.</span></span></div><div dir="auto"><span style="background-color: white;"><span style="color: #2b00fe; font-family: verdana; font-size: medium;">...Ce nu mi-a făcut? Oare unde nu a călătorit cu limba ei de expertă, explorându-mi tot corpul? Vorbesc de răbdarea și satisfacția Bagherrei după ce prada îi aparține, o știe așezată în deplină siguranță în bârlogul ei. Cred că a exersat pe mine întregul tacâm de fantezii erotice, din capitolul „cucerire”. Grozav! No comment! Nu am putut realiza când s-a făcut seară, nici când a început și s-a terminat noaptea. Dar oare, mai avea vreo importanță? Eram al ei și ea era a mea! Nimic nu mai conta...</span></span></div><div dir="auto"><span style="background-color: white;"><span style="color: #2b00fe; font-family: verdana; font-size: medium;">My dear Teacher, cât de proști suntem noi, oamenii! Alergăm după bani, averi, lux, bijuterii, bogății când de fapt ne trebuie atât de puțin ca să fim fericiți! Puținul acesta e ca un scuipat în mare, dar nu știm nici să-l căutăm și nici să-l prețuim cum se cuvine, dacă, printr-o minune, l-am găsit. Nu avem timp să ne trăim viața, de frica de a nu muri nepregătiți și, când începem să conștientizăm ce porcărie am făcut, e deja prea târziu. Suntem bătrâni, bolnavi și doamna cu coasa stă la cotitură și-și râde în pumni.</span></span></div><div dir="auto"><span style="background-color: white;"><span style="color: #2b00fe; font-family: verdana; font-size: medium;">Vedeam dintr-o dată limpede, ca-n apa din găleata de la izvor: Julieta devenise pentru mine soarele ce-mi lumina viața. Nu aș mai fi putut să trăiesc nicio clipă fără ea! </span></span></div><div dir="auto"><span style="background-color: white;"><span style="color: #2b00fe; font-family: verdana; font-size: medium;">Și să știi că așa a și rămas, ca-n rai, până când un glonț nenorocit a lovit-o în braț. Ce spaimă! Ce emoție! Bogdaproste că nu mi-a omorât-o. /Dar asta e o altă poveste și nu vreau să mă mai amărăsc acum. A fost o nenorocită de zi, când un „extremist” arab, în realitate un mercenar ticălos, plătit cu mulți biștari de un troglodit al petrodolarilor, ca răzbunare, mi-a împușcat-o fără milă, în plină stradă, la Paris. A vrut să o ucidă. Noroc că Dumnezeu nu a putut fi de acord cu criminalii! A fost lecția ce m-a învățat că trebuia să o țin foarte aproape de mine, dacă doream s-o mai am. Chiar așa am și procedat de atunci încoace. Suntem nedespărțiți, după cum știi. E singura soluție ca să mă simt, să ne simțim, împliniți. Ea e tot ce am mai scump pe lume! Ea și cei doi copii ai noștri, Carmina și Pedro! Pricepi, My dear Teacher?/</span></span></div><div dir="auto"><span style="background-color: white;"><span style="color: #2b00fe; font-family: verdana; font-size: medium;">—Nito, Nito-Tito al meu! - mi-a șoptit la ureche, epuizată Julieta. A căzut pur și simplu răpusă peste mine. Vedeam în oglinda mare din plafon două trupuri suprapuse, aproape perfect. Am strâns-o, cu grijă, protector în brațe. Posesia, o simțeam reciprocă: ea, era a mea, eu, eram al ei! Nu numai că nu mă deranja, ba chiar îmi plăcea. Mă excita. Eram la un pas de contopire. Trebuie să recunosc că Dumnezeu, în marea lui bunătate, pentru aceste momente, a inventat sexul. Calea pe care apucaserăm era fără întoarcere, sens unic, numai spre...indiviziune. Deveneam o unică ființă spre a genera probabil, o nouă viață. Am pierdut în ziua aceea un gram din marele meu orgoliu masculin, dar cât de mult am câștigat în schimb! O aveam pe Julieta, Julieta mea, m-ai înțeles My beloved Teacher, A MEA! </span></span></div><div dir="auto"><span style="background-color: white;"><span style="color: #2b00fe; font-family: verdana; font-size: medium;">—Îți promit că de azi înainte fac tot ce-mi ceri tu! - i-am spus pe nerăsuflate, strângând-o cu bucurie în brațe.</span></span></div><div dir="auto"><span style="background-color: white;"><span style="color: #2b00fe; font-family: verdana; font-size: medium;">—Lasă-mă să respir - a accentuat cu greu Julieta. </span></span></div><div dir="auto"><span style="background-color: white;"><span style="color: #2b00fe; font-family: verdana; font-size: medium;">După un moment de relaș:</span></span></div><div dir="auto"><span style="background-color: white;"><span style="color: #2b00fe; font-family: verdana; font-size: medium;">—Vezi Copilule, vezi măi pisoiaș micuț și dulce-dulcic că, dacă mă asculți, nu ai decât de câștigat? Fii cuminte! Nu ne grăbim, mai ales când avem parte de bucuria unei adevărate partide de sex. </span></span></div><div dir="auto"><span style="background-color: white;"><span style="color: #2b00fe; font-family: verdana; font-size: medium;">Apoi, epuizată, s-a lăsat pe spate, alături de mine.</span></span></div><div dir="auto"><span style="background-color: white;"><span style="color: #2b00fe; font-family: verdana; font-size: medium;">O priveam. O sorbeam din imaginea de deasupra noastră. Doamne, ce frumoasă ai făcut-o! - mă gândeam, cuprins de orgoliu și încântare masculină, știind că e numai a mea, dar oarecum și cu egoism și chiar cu teamă să nu mi-o fure careva! Te pomenești că mă apucase gelozia de un colț mai ridicat al inimii...</span></span></div><div dir="auto"><span style="background-color: white;"><span style="color: #2b00fe; font-family: verdana; font-size: medium;">—Festina lente! Nito-Tito al meu! Să nu uiți că mai e mult până departe. Nici nu visezi câte bucurii îți mai rezerv dacă vei fi cuminte. Se-aude?</span></span></div><div dir="auto"><span style="background-color: white;"><span style="color: #2b00fe; font-family: verdana; font-size: medium;">—Da, prințesa mea. Da, Bagherra mea!” ș.a.m.d.</span></span></div></div><div class="cxmmr5t8 oygrvhab hcukyx3x c1et5uql o9v6fnle ii04i59q" style="margin: 0.5em 0px 0px; overflow-wrap: break-word; white-space: pre-wrap;"><div dir="auto"><span style="background-color: white;"><span style="color: #2b00fe; font-family: verdana; font-size: medium;">*** </span></span></div><div dir="auto"><div dir="auto"><span style="background-color: white;"><span style="color: #2b00fe; font-family: verdana; font-size: medium;"><i>Ești mulțumită, draga mea colegă X ?! Vorbesc cu o colegă de științe exacte, care la prezentarea VAMPIRULUI m-a întrebat la ureche când va urma al doilea volum al lui Juanito, că nu mai putea de nerăbdare...Ha-ha-ha!</i></span></span></div><div dir="auto"><span style="background-color: white;"><span style="color: #2b00fe; font-family: verdana; font-size: medium;"><i><br /></i></span></span></div><div dir="auto"><span style="background-color: white;"><span style="color: #2b00fe; font-family: verdana; font-size: medium;"><i>***</i></span></span></div><div dir="auto"><span style="background-color: white;"><span style="color: #2b00fe; font-family: verdana; font-size: medium;"><i><br /></i></span></span></div><div dir="auto"><span style="background-color: white;"><span style="color: #2b00fe; font-family: verdana; font-size: medium;">Sper să pot termina romanul până de 1mai 2022 ca să-l aveți „în mână” la început de iunie - numai bine să-l luați cu voi în concediu, pe plajă, sau la munte...</span></span></div><div dir="auto"><span style="background-color: white;"><span style="color: #2b00fe; font-family: verdana; font-size: medium;">Cu tot dragul, al vostru prieten,</span></span></div><div dir="auto"><span style="background-color: white;"><span style="color: #2b00fe; font-family: verdana; font-size: medium;"><br /></span></span></div><div dir="auto"><span style="background-color: white;"><span style="color: #2b00fe; font-family: verdana; font-size: medium;"><b>Mircea I. Bătrânu</b></span></span></div></div></div>Mircea I. Bătrânuhttp://www.blogger.com/profile/06540439744103512413noreply@blogger.com1tag:blogger.com,1999:blog-3984155542640025485.post-27539194592681427042021-12-24T11:27:00.000+02:002021-12-24T11:27:06.648+02:00TABLETA DE CRĂCIUN - 24 decembrie 2021 - DE CE ?<p> </p><p class="MsoNormal"><b><span style="line-height: 107%;"><span style="font-size: x-small;">DE CE ?<o:p></o:p></span></span></b></p>
<p class="MsoNormal" style="line-height: 115%;"><span style="font-size: x-small;"><b><span style="line-height: 115%;">E </span></b><span style="line-height: 115%;">dură
această întrebare, mai ales dacă ai curajul să ți-o adresezi în
intimitate.<span style="mso-spacerun: yes;"> </span>Te descumpănește.<span style="mso-spacerun: yes;"> </span>Nu poți să te minți. Pe de-o parte ești conștient de dorința de eludare
a răspunsului corect. În 99% din situații nu place. Este vorba despre adevăr și
/te/ doare. Scriam undeva<span style="mso-spacerun: yes;"> </span>chiar
„cumplit”. Pe de alta, recunoaște că în fața ta sunt așezate două platouri.
Unul, „de post”, la propriu, mai sărăcăcios, sau, frumos spus, mai auster. Numai
pâine prăjită, un pic de zacuscă și eventual o clătită subțire de post, cu o
cană de ceai. Al doilea, bogat: clapon, <span style="mso-spacerun: yes;"> </span>plus trup de rață, îndopată și frumos
rotisată, pe pat de varză pestriță, adică roșie & albă, bine murată, ieduț
la frigare și îmbăiat în sos de vin de Jidvei etc. Dacă îți mai e și un pic
foame, simți cum îți plouă în gură. <o:p></o:p></span></span></p><p class="MsoNormal" style="line-height: 115%;"><span><span style="font-size: x-small;"></span></span></p><a name='more'></a><p></p><p class="MsoNormal" style="line-height: 115%;"><span style="line-height: 115%;"><span style="font-size: x-small;">Deasupra? <o:p></o:p></span></span></p>
<p class="MsoNormal" style="line-height: 115%;"><span style="line-height: 115%;"><span style="font-size: x-small;">Deasupra stă bunul Dumnezeu și se uită la tine, zâmbind a
râde. Primul blid, sau tingire este adevărul, celălalt e minciuna.<o:p></o:p></span></span></p>
<p class="MsoNormal" style="line-height: 115%;"><span style="line-height: 115%;"><span style="font-size: x-small;">Ce păcat! A fost, este și va mai fi așa.<o:p></o:p></span></span></p>
<p class="MsoNormal" style="line-height: 115%;"><span style="line-height: 115%;"><span style="font-size: x-small;">De ce ?<o:p></o:p></span></span></p>
<p class="MsoNormal" style="line-height: 115%;"><span style="line-height: 115%;"><span style="font-size: x-small;">E mai ușor să minți și să te minți. Mai bine îți adormi
conștiința...Este mai convenabil, nu? Place șefului, place soției, soțului, de
fapt tuturor celor interesați în perpetuarea neadevărului, <span style="mso-spacerun: yes;"> </span>din care trag profit, chiar cu tine în frunte...<o:p></o:p></span></span></p>
<p class="MsoNormal" style="line-height: 115%;"><span style="line-height: 115%;"><span style="font-size: x-small;">E și foarte trist fiindcă nu mai ai curajul să-ți ridici
privirea în sus. Anii trec și „poziția ghiocelului” devine tot mai vizibilă.(
Ca fapt divers, vă spun că cea mai dăunătoare aserțiune așa-zis morală: „Capul
plecat de sabie nu-i tăiat” ne-a făcut atât de mult rău, mai ales după
cotropirea sovietică ce mai dăinuie și azi, că vedeți și voi, încă nu ne putem
reveni...Asta este o altă discuție, într-un cu totul alt cadru). <o:p></o:p></span></span></p>
<p class="MsoNormal" style="line-height: 115%;"><span style="font-size: x-small;"><span style="line-height: 115%;">EL, în marea lui bunătate zâmbește și așteaptă, așteaptă să
mă scutur, să ne scuturăm de poleiala minciunii. Are răbdare cu noi. Da</span><span style="font-family: "Times New Roman", serif; line-height: 115%;">ꞌ</span><span style="line-height: 115%;"> de - da</span><span style="font-family: "Times New Roman", serif; line-height: 115%;">ꞌ</span><span style="line-height: 115%;"> de, ne îndreptăm de spate, ne
scuipăm sănătos în palme și ne apucăm de cosit că soarele începe a se înălța și
se zvântă roua binefăcătoare a dimineții. Adevărul, ca și orice lucru bine
făcut se asumă în zori de zi. Repet, chiar dacă doare și nu place...Dacă ai sânge
în instalație apoi treci la acțiune și fă ce ai de făcut! De abia atunci dai
semne că te-ai maturizat și că ești bărbat, hotărât, demn, un adevărat exemplu
pentru toți copiii și nepoții.<o:p></o:p></span></span></p>
<p class="MsoNormal" style="line-height: 115%;"><span style="line-height: 115%;"><span style="font-size: x-small;">Acesta a prețul răspunsului la întrebarea DE CE?<o:p></o:p></span></span></p>
<p class="MsoNormal" style="line-height: 115%;"><span style="line-height: 115%;"><span style="font-size: x-small;">Vom ști când vom răspunde că facem bine ceea ce facem. Vom
resimți susținerea și încurajarea de SUS. O căldură aparte. O mare bucurie ca
atunci când am scăpat de o povară obositoare ce ne chinuia de foarte multă
vreme.<o:p></o:p></span></span></p>
<p class="MsoNormal" style="line-height: 115%;"><span style="line-height: 115%;"><span style="font-size: x-small;"><b>SFAT</b><o:p></o:p></span></span></p>
<p class="MsoNormal" style="line-height: 115%;"><span style="line-height: 115%;"><span style="font-size: x-small;">Toți cei care mestecă în „mămăliga națională” ar trebui să-și
pună această întrebare! Cred că au mai rămas ceva secunde din al 12-lea ceas.
Să fie fermi, să stea drepți chiar dacă lichelele mârâie ca și hienele pe la
colțuri. Să facă din 2022 un an al prefacerilor în bine, așa cum ne anunță
Nașterea binecuvântată din „Seara aceasta minunată” și poporul nu-i va uita,
din contră...<b>DOAMNE AJUTĂ!<o:p></o:p></b></span></span></p>
<p class="MsoNormal" style="line-height: 115%;"><b><span style="line-height: 115%;"><span style="font-size: x-small;">Mircea I. Bătrânu</span><span style="font-size: 12pt;"><o:p></o:p></span></span></b></p><p class="MsoNormal" style="line-height: 115%;"><b></b></p><div class="separator" style="clear: both; text-align: center;"><b><a href="https://blogger.googleusercontent.com/img/a/AVvXsEg3WfVC2WwfAFGL90X_QdZnzEKW_WSYZzGFg-5-U7IBSOZD38srrVM3uTmrlIoqC-tfScihBQ35gclYA4E6HyZfmjhvvoYiz2FMdF85R8WwDg42rK7f4H5rbSobV4p9zvO0Hsp8kWU8geKiu_31XjBV6wEglDhcUxkFsYYeozKxuhc53BUVzB5CWKUT=s882" imageanchor="1" style="margin-left: 1em; margin-right: 1em;"><img border="0" data-original-height="672" data-original-width="882" height="244" src="https://blogger.googleusercontent.com/img/a/AVvXsEg3WfVC2WwfAFGL90X_QdZnzEKW_WSYZzGFg-5-U7IBSOZD38srrVM3uTmrlIoqC-tfScihBQ35gclYA4E6HyZfmjhvvoYiz2FMdF85R8WwDg42rK7f4H5rbSobV4p9zvO0Hsp8kWU8geKiu_31XjBV6wEglDhcUxkFsYYeozKxuhc53BUVzB5CWKUT=s320" width="320" /></a></b></div><b><br /><span style="font-size: 12.0pt; line-height: 115%;"><br /></span></b><p></p>Mircea I. Bătrânuhttp://www.blogger.com/profile/06540439744103512413noreply@blogger.com0tag:blogger.com,1999:blog-3984155542640025485.post-5418107096176037072021-07-03T15:08:00.003+03:002021-07-03T15:22:31.786+03:00Detalii despre VAMPIRUL - Roman ilustrat - Proză fantastică - Editura Charmides 2021<p><span style="color: #800180; font-size: medium;"> ...Ieri un prieten de-al meu, istoric și critic literar, foarte hâtru - îmi spune, fluierând cu uimire: „Te-ai autodepășit „<i>maître</i>”-ule. Râde el, râd eu. Știu totuși că nu mă minte.</span></p><p><span style="color: #800180; font-size: medium;">Sunt 370 de pagini cu mult miez, vreo 10-12 desene, crochiuri, poze & reproduceri...Veți face cunoștință cu un AVENGER - VAMPIR, cum rar ți-e dat să întâlnești. Eu zic că merită fiindcă la toți ne este sete de dreptate, adevăr și justiție!</span></p><p><span style="color: #800180; font-size: medium;">Mai multe detalii despre carte, după ce iese de la tipar...</span></p><p><span style="color: #800180; font-size: medium;">Vă mulțumesc pentru susținere. Nici nu vă dați seama cât de mult însemnați pentru mine...</span></p><p><span style="color: #800180; font-size: medium;">Vă iubesc și vă prețuiesc,</span></p><p><b><span style="color: #800180; font-size: medium;">Mircea I. Bătrânu </span></b></p><div class="separator" style="clear: both; text-align: center;"><a href="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEi7uqrTamL7sPreW6PD64TsqzMSOL9jdKCfU8kSMjNX-8K3ZsG0LcYIFVaR27VckWaYp9vT_0Vsu2V1iUZb3oSPvIwCs7MznAHyLs5wrxi5dHbt0G-EZ_h37Scrhq6qzsvbw9JYUBrCnek/s2048/batranu+cop.jpg" style="margin-left: 1em; margin-right: 1em;"><img border="0" data-original-height="2048" data-original-width="1306" height="640" src="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEi7uqrTamL7sPreW6PD64TsqzMSOL9jdKCfU8kSMjNX-8K3ZsG0LcYIFVaR27VckWaYp9vT_0Vsu2V1iUZb3oSPvIwCs7MznAHyLs5wrxi5dHbt0G-EZ_h37Scrhq6qzsvbw9JYUBrCnek/w408-h640/batranu+cop.jpg" width="408" /></a><span><br /><br /><a name='more'></a></span></div><div class="separator" style="clear: both; text-align: center;"><a href="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEjJ86t5avDMSUCe3aNf-Bit9PYw1K8CtxpvyYnRuxPpxODAMXRWEUA1Jw27FRJ0XjRUxy-xQI6Vwt0TNK2W8el4Bj4N6mYK0pxwlUrXCECxl_DWjKy3gvCwrb6ajUvZ3K6SOYYiQnKB_cQ/s2048/batranu+cop+%25281%2529.jpg" style="margin-left: 1em; margin-right: 1em;"><img border="0" data-original-height="1478" data-original-width="2048" height="462" src="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEjJ86t5avDMSUCe3aNf-Bit9PYw1K8CtxpvyYnRuxPpxODAMXRWEUA1Jw27FRJ0XjRUxy-xQI6Vwt0TNK2W8el4Bj4N6mYK0pxwlUrXCECxl_DWjKy3gvCwrb6ajUvZ3K6SOYYiQnKB_cQ/w640-h462/batranu+cop+%25281%2529.jpg" width="640" /></a></div><br /><div class="separator" style="clear: both; text-align: center;"><a href="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEhc9p2TaiT1SLxZleMsEX2UZdGg0zbi0XeFRDv2RRbRAtqhAgEoZ8uUSxQGoFe_C_wzv13L-0opaj-YJA5AoD8Zqwo3X57as5AUFgLzZQdYqpc6HQKJm7tS7oYMEBBT84No2RZfTLhgEOU/s1181/batranu+%25282%2529-page-010.jpg" style="clear: left; float: left; margin-bottom: 1em; margin-right: 1em;"><img border="0" data-original-height="1181" data-original-width="768" src="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEhc9p2TaiT1SLxZleMsEX2UZdGg0zbi0XeFRDv2RRbRAtqhAgEoZ8uUSxQGoFe_C_wzv13L-0opaj-YJA5AoD8Zqwo3X57as5AUFgLzZQdYqpc6HQKJm7tS7oYMEBBT84No2RZfTLhgEOU/s16000/batranu+%25282%2529-page-010.jpg" /></a></div><br /><div class="separator" style="clear: both; text-align: center;"><a href="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEirYdljQv1ncpIMwTtEEwLVY5i9CC7NAc_AhvM-V2DOiGb6VQN1MsvJfjRHOuAVAZSrK_BfWLVdFddlv565i5TvFosY-QwopCxRiUNlueqMzRHJzUI4zsMYwApN8tEu8Dr7KVxVxJALw7Y/s1181/batranu+%25282%2529-page-011.jpg" style="clear: left; float: left; margin-bottom: 1em; margin-right: 1em;"><img border="0" data-original-height="1181" data-original-width="768" src="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEirYdljQv1ncpIMwTtEEwLVY5i9CC7NAc_AhvM-V2DOiGb6VQN1MsvJfjRHOuAVAZSrK_BfWLVdFddlv565i5TvFosY-QwopCxRiUNlueqMzRHJzUI4zsMYwApN8tEu8Dr7KVxVxJALw7Y/s16000/batranu+%25282%2529-page-011.jpg" /></a></div><br /><div class="separator" style="clear: both; text-align: center;"><a href="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEidWKpi5N01U2UYN7hUj2zARbJqVK17JUXsylDEuLgcZ5Phzn7PWCvitIeOQMZT7Lnnw5LxMZRPqo9YBHzDER1Bwc6x8VR5GpKO5n63dEMqhLd58FLDHRHhe2S86TSk6Oo-v9LQ7DDcft8/s1181/batranu+%25282%2529-page-012.jpg" style="clear: left; float: left; margin-bottom: 1em; margin-right: 1em;"><img border="0" data-original-height="1181" data-original-width="768" src="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEidWKpi5N01U2UYN7hUj2zARbJqVK17JUXsylDEuLgcZ5Phzn7PWCvitIeOQMZT7Lnnw5LxMZRPqo9YBHzDER1Bwc6x8VR5GpKO5n63dEMqhLd58FLDHRHhe2S86TSk6Oo-v9LQ7DDcft8/s16000/batranu+%25282%2529-page-012.jpg" /></a></div><br /><div class="separator" style="clear: both; text-align: center;"><a href="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEhR9JYRS2a4Pl5i2oPJOyF6QMePzoxAozKXPB3rlFXUPfZYgtgzshpHf7f1_oiZyAgM77n3VCDhFFLqU3U7sgj-7Cl1A6Fa8xl8OVW5Niwdal5MVN_DohHcTVbIUevBz9VfjAuhp6lCTDY/s1181/batranu+%25282%2529-page-020.jpg" style="clear: left; float: left; margin-bottom: 1em; margin-right: 1em;"><img border="0" data-original-height="1181" data-original-width="768" src="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEhR9JYRS2a4Pl5i2oPJOyF6QMePzoxAozKXPB3rlFXUPfZYgtgzshpHf7f1_oiZyAgM77n3VCDhFFLqU3U7sgj-7Cl1A6Fa8xl8OVW5Niwdal5MVN_DohHcTVbIUevBz9VfjAuhp6lCTDY/s16000/batranu+%25282%2529-page-020.jpg" /></a></div><br /><div class="separator" style="clear: both; text-align: center;"><a href="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEjACSTHinNrsX9eWNGhJFm-djrJ4HIxgcs72WNJOZ-nH_j-FWgprAu1I3vK5LbWYunUG7VpRreg-VzHOKRzXie5KmO72_apJ8_BylSPabqbhef5U0ivresDprirmrCnVBYPgS6kx9fCs_8/s1181/batranu+%25282%2529-page-021.jpg" style="margin-left: 1em; margin-right: 1em;"><img border="0" data-original-height="1181" data-original-width="768" src="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEjACSTHinNrsX9eWNGhJFm-djrJ4HIxgcs72WNJOZ-nH_j-FWgprAu1I3vK5LbWYunUG7VpRreg-VzHOKRzXie5KmO72_apJ8_BylSPabqbhef5U0ivresDprirmrCnVBYPgS6kx9fCs_8/s16000/batranu+%25282%2529-page-021.jpg" /></a></div><br /><div class="separator" style="clear: both; text-align: center;"><a href="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEiQdO83oSbV9LA2OO8OdQI2utsOwvjaLXBE4Sn3_iq8UXCgBzrXUvzTxtBnyTGqpg9xrw376KNqfBHqUkgIvzvomDVkNevHh089yS-yX5ORqv9MoamXyIiHrPoArd68_KkIlfPieQmPunk/s1181/batranu+%25282%2529-page-022.jpg" style="clear: left; float: left; margin-bottom: 1em; margin-right: 1em;"><img border="0" data-original-height="1181" data-original-width="768" src="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEiQdO83oSbV9LA2OO8OdQI2utsOwvjaLXBE4Sn3_iq8UXCgBzrXUvzTxtBnyTGqpg9xrw376KNqfBHqUkgIvzvomDVkNevHh089yS-yX5ORqv9MoamXyIiHrPoArd68_KkIlfPieQmPunk/s16000/batranu+%25282%2529-page-022.jpg" /></a></div><br /><div class="separator" style="clear: both; text-align: center;"><a href="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEgjs6xj3j1fWGHGp_8sWEsYfBvh9RPde2zU1rwhi24AdJiukIWRhgZjKhbi3kw1nS65aVZLx0euvv4XpUNWqW644s7RYXHjk3w43J1Wdwn0Avj_9vfT_pPpVqv4_b3ByA9nWvMztNKW7f0/s1181/batranu+%25282%2529-page-023.jpg" style="clear: left; float: left; margin-bottom: 1em; margin-right: 1em;"><img border="0" data-original-height="1181" data-original-width="768" src="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEgjs6xj3j1fWGHGp_8sWEsYfBvh9RPde2zU1rwhi24AdJiukIWRhgZjKhbi3kw1nS65aVZLx0euvv4XpUNWqW644s7RYXHjk3w43J1Wdwn0Avj_9vfT_pPpVqv4_b3ByA9nWvMztNKW7f0/s16000/batranu+%25282%2529-page-023.jpg" /></a></div><br /><div class="separator" style="clear: both; text-align: center;"><a href="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEgMRrzfHD48ChaPnRngCX5stFnl2bjaWMr1GJn8FzkRumSGGa0f00FWaOzHoSlxh_yDbiUzEbFe3r-n63xHjzj-diC_Jm4h-DQZqZnukGJElSQbLGBUZix75OAAuVtVl48CLAHlGejOZTg/s1181/batranu+%25282%2529-page-024.jpg" style="clear: left; float: left; margin-bottom: 1em; margin-right: 1em;"><img border="0" data-original-height="1181" data-original-width="768" src="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEgMRrzfHD48ChaPnRngCX5stFnl2bjaWMr1GJn8FzkRumSGGa0f00FWaOzHoSlxh_yDbiUzEbFe3r-n63xHjzj-diC_Jm4h-DQZqZnukGJElSQbLGBUZix75OAAuVtVl48CLAHlGejOZTg/s16000/batranu+%25282%2529-page-024.jpg" /></a></div><br /><div class="separator" style="clear: both; text-align: center;"><a href="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEiE2bS2xdFpT9JB0xP5tYuKiqFQ0r6kcB7LhAyJgClD5xPaVE_JN-LNVCzozAcl6-a-dpklXffbetQF_GeRc-49w1hfU0l02pS5l81bqksOFJaE6_nP1lfwP6qk4oCQPNQjIJrhdzzgfH8/s1181/batranu+%25282%2529-page-025.jpg" style="clear: left; float: left; margin-bottom: 1em; margin-right: 1em;"><img border="0" data-original-height="1181" data-original-width="768" src="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEiE2bS2xdFpT9JB0xP5tYuKiqFQ0r6kcB7LhAyJgClD5xPaVE_JN-LNVCzozAcl6-a-dpklXffbetQF_GeRc-49w1hfU0l02pS5l81bqksOFJaE6_nP1lfwP6qk4oCQPNQjIJrhdzzgfH8/s16000/batranu+%25282%2529-page-025.jpg" /></a></div><br /><div class="separator" style="clear: both; text-align: center;"><br /></div><br /><p><br /></p><span><!--more--></span>Mircea I. Bătrânuhttp://www.blogger.com/profile/06540439744103512413noreply@blogger.com0tag:blogger.com,1999:blog-3984155542640025485.post-48118475839367091452021-06-20T10:40:00.001+03:002021-06-20T10:48:42.257+03:00TABLETA DE DUMINICĂ - 20-21 iunie 2021 - Regele, Credința și Rusaliile<p><span style="color: #800180; font-family: verdana;">Ca un făcut, mă văd din nou singur în casa n o a s t r ă.
Singur? Ei, nu. <b>E a</b> , draga și scumpa
de ea, Rodica mea este cu mine, în inimă, în suflet.</span></p><p></p><div class="separator" style="clear: both; text-align: center;"><a href="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEgkB-KgV51oOiAT5svqkvIkFgP6EVjyvXzJQsXwoflOCCqvvMZsKJiCAzg-_5xweiD2zM9gc9AbUzSnBFeDDQF6ZRM4i8BnqBh7gj89nSYdkq4xWxJBzRlpPg-ihid8cTNVADdwU5RY6BU/s1056/Rodica+mea+2+.jpg" style="margin-left: 1em; margin-right: 1em;"><span style="color: #800180;"><img border="0" data-original-height="800" data-original-width="1056" height="303" src="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEgkB-KgV51oOiAT5svqkvIkFgP6EVjyvXzJQsXwoflOCCqvvMZsKJiCAzg-_5xweiD2zM9gc9AbUzSnBFeDDQF6ZRM4i8BnqBh7gj89nSYdkq4xWxJBzRlpPg-ihid8cTNVADdwU5RY6BU/w400-h303/Rodica+mea+2+.jpg" width="400" /></span></a></div><span style="color: #800180;"><br /><span style="font-family: verdana;"><br /></span></span><p></p>
<span style="line-height: 107%;"><span style="color: #800180; font-family: verdana;">Necazul rămâne însă
același...Fizic, faptic sunt singur. Nu înțelegeți greșit. Am avut întotdeauna
mulți prieteni, prietene de nădejde. Am două fete de nota 10. Zilnic mă
telefonează...Am foarte mulți elevi care mă iubesc, confundându-mă acum cu „bunicul”
lor /în paranteză fie zis, îmi cade așa de bine!/. </span></span><div><span style="line-height: 107%;"><span><a name='more'></a></span></span></div><blockquote style="border: none; margin: 0px 0px 0px 40px; padding: 0px; text-align: left;"><div><span style="line-height: 107%;"><p class="MsoNormal" style="line-height: 115%;"><span style="line-height: 115%;"><span style="color: #2b00fe; font-family: verdana; font-size: medium;">Pot. Multe pot să-mi imaginez, să-mi aduc aminte. Paștele, Rusaliile
și Crăciunul le-am petrecut întotdeauna împreună. Sărbători mari, definitorii
pentru noi ca națiune, ca religie. Prima și ultima le petreceam în „familie”,
dar Rusaliile, așa se nimerea - toată lumea avea treabă - le petreceam numai
noi doi... Mergeam la Biserică, la slujbă și apoi ne dădeam, la cofetărie, pe
terasă, câte o prăjitură și un suc Cico, dacă-mi amintesc bine. Mai târziu a devenit
Fanta, Cola, Pepsi...Glumeam, ne spuneam „verzi și uscate”, „câte în lună și în
stele” și reveneam acasă ținându-ne ca doi adolescenți, discret, de mână și
eram <b>f e r i c i ț i.</b> Dar azi, de Rusalii <b>e a</b> nu mai e și nu va mai reveni
niciodată. Nimeni și nimic nu o poate suplini+++ Doare, doare groaznic...De aceea
nu mă opresc din a vă spune la toți - prieteni și dușmani (categoria aceasta,
cel puțin din punctul meu de vedere o consider apusă fiindcă nu mai resimt ura
decât ca o urâtă și tembelă amintire): „Aveți mare grijă de <b>e l</b> sau de
<b>e a<span style="mso-spacerun: yes;"> </span></b>- <b><i>soțul</i></b>
și <b><i>soția</i></b> voastră! Nimeni nu vi-i poate da înapoi după ce...nu vor
mai fi! Copiii sunt atenți, drăguți, de treabă...dar nu vor putea niciodată să
asigure „suplinirea”! La fel toți ceilalți prieteni, amici...ai noștri, ai
voștri.</span></span></p></span></div><div><span style="line-height: 107%;"><p class="MsoNormal" style="line-height: 115%;"><span style="line-height: 115%;"><span style="color: #2b00fe; font-family: verdana; font-size: medium;">Singurătatea e în stare să ucidă! Aveți de grijă. Eu am noroc
că mai am de lucru la roman, romane, scrieri...Acestea mă feresc de dezastru...
De pe ușa biroului, din calendarul de altădată, cel din 2018, de la Centenar privește
pe lângă mine <b>Regele Mihai</b>. Culmea. Tot singur...</span></span></p></span></div><div><span style="line-height: 107%;"><p class="MsoNormal" style="line-height: 115%;"><span style="line-height: 115%;"><span style="color: #2b00fe; font-family: verdana; font-size: medium;">Mă pomenesc zicându-i: „<i>Majestate, lăsați că după diluviu,
iese soarele și toate își vor reveni la normal. Veți vedea!”</i> Nu-mi
răspunde, dar simt cum îmi dă curaj și putere. El este mult mai mult decât noi
toți la un loc...El este „<b>unsul</b>” lui Dumnezeu pe Pământ. Jertfa lui nu
cred că a fost degeaba. Nu vreau să cred așa ceva...</span></span></p></span></div><div><span style="line-height: 107%;"><p class="MsoNormal" style="line-height: 115%;"><span style="line-height: 115%;"><span style="color: #2b00fe; font-family: verdana; font-size: medium;">Voi continua să pun un semn de identitate între cele 3 Cuvinte:
<b>„Regele - Credința și Rusaliile”</b> / sărbătoarea de astăzi, care numai a
singurătății nu e!/. </span></span></p></span></div><div><span style="line-height: 107%;"><p class="MsoNormal" style="line-height: 115%;"><b><span style="line-height: 115%;"><span style="color: #2b00fe; font-family: verdana; font-size: medium;">Rusaliile = Coborârea Sfântului Duh asupra Apostolilor precum
și asupra Bisericii creștine./20-21.06.2021/ nu o văd împlinită fără Monarhul
nostru de drept, prin urmașul, urmașii săi adevărați. </span></span></b></p></span></div><div><span style="line-height: 107%;"><p class="MsoNormal" style="line-height: 115%;"><span style="line-height: 115%;"><span style="color: #2b00fe; font-family: verdana; font-size: medium;">Acesta<b> </b>există și va veni vremea când, veți vedea că va
răsări soarele și pe strada noastră...Până atunci lăsați-mă să-mi imaginez pe
Regele nostru, Uns, așezat pe Tronul României prin singura vrere adevărată, cea
a bunului Dumnezeu, ieșind de la marea liturghie de astăzi din Catedrala
Neamului și dându-ne mâna la toți.</span></span></p></span></div><div><span style="line-height: 107%;"><p class="MsoNormal" style="line-height: 115%;"><span style="line-height: 115%;"><span style="color: #2b00fe; font-family: verdana; font-size: medium;">Nu-i așa că nu mai suntem singuri? Doamne ajută!</span></span></p></span></div><div><span style="line-height: 107%;"><p class="MsoNormal" style="line-height: 115%;"><span style="line-height: 115%;"><span style="color: #2b00fe; font-family: verdana; font-size: medium;">Cu toată dragostea, al vostru prieten,</span></span></p></span></div><div><span style="line-height: 107%;"><p class="MsoNormal" style="line-height: 115%;"><b><span style="font-size: medium; line-height: 115%;"><span style="color: #2b00fe; font-family: verdana;">Mircea I. Bătrânu</span></span></b></p></span></div></blockquote><div><span style="line-height: 107%;"><p class="MsoNormal" style="line-height: 115%; text-align: center;"><b><span style="font-size: medium; line-height: 115%;"></span></b></p></span><span style="line-height: 107%;"><div class="separator" style="clear: both; text-align: center;"><b><a href="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEie2xS8TFFUlMNwlWMe0JuZQqkw-XPtQ1MP_znuTlNo8Q3HNpoQwVFAHVpGSqDqF0fLj73Xm_JBkGLsgR3NI0gTh_JbnEJKiUu7d-JIvT_V_QbQVVGqBAZWokcGCixflDXurQrAs7lScqM/s827/regele-mihai-si-regina-ana+Ultima+imagime.jpg" style="margin-left: 1em; margin-right: 1em;"><img border="0" data-original-height="827" data-original-width="614" height="320" src="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEie2xS8TFFUlMNwlWMe0JuZQqkw-XPtQ1MP_znuTlNo8Q3HNpoQwVFAHVpGSqDqF0fLj73Xm_JBkGLsgR3NI0gTh_JbnEJKiUu7d-JIvT_V_QbQVVGqBAZWokcGCixflDXurQrAs7lScqM/s320/regele-mihai-si-regina-ana+Ultima+imagime.jpg" /></a></b></div><p class="MsoNormal" style="line-height: 115%; text-align: center;"><b><b><span style="line-height: 115%;"><br /></span></b></b></p><b><br /><span style="color: #2b00fe; font-family: verdana;"><br /></span></b></span><div class="separator" style="clear: both; text-align: center;"><b><a href="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEh3hjLxSqzfbZthrSe9t4EtwYaBbSGwJblcENtGUrvBSVxdIEkIOCPMCjKl4xqRgfMeSSDFE7S4RmrL797eu6feCYkBwN2GXsJEu9pN6Psq7Hm3KyrdMLatReykp1RZA_o7Ne6NpF2gvlE/s718/Regele-Mihai-I-al-Romaniei.jpg" style="margin-left: 1em; margin-right: 1em;"><img border="0" data-original-height="718" data-original-width="710" height="320" src="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEh3hjLxSqzfbZthrSe9t4EtwYaBbSGwJblcENtGUrvBSVxdIEkIOCPMCjKl4xqRgfMeSSDFE7S4RmrL797eu6feCYkBwN2GXsJEu9pN6Psq7Hm3KyrdMLatReykp1RZA_o7Ne6NpF2gvlE/s320/Regele-Mihai-I-al-Romaniei.jpg" /></a></b></div><b><br /></b><p></p><p class="MsoNormal" style="line-height: 115%; text-align: center;"></p><div class="separator" style="clear: both; text-align: center;"><a href="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEj4Y7uYtSZu5fqQKtGesw9nic2qd9d1fgbFTLvXRc_q49Aa6SQ3bNTjcxNAzAG-rYEf5td_hXc7SymVZ8QZj9fwA_v1Z3a0COKtOC_ZqvD2Aqau9Ek3zRcsNu6ddbQM-6UIzFzvyGMXAmc/s1024/Regele+si+Credin%25C8%259Ba.jpg" style="margin-left: 1em; margin-right: 1em;"><img border="0" data-original-height="768" data-original-width="1024" height="300" src="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEj4Y7uYtSZu5fqQKtGesw9nic2qd9d1fgbFTLvXRc_q49Aa6SQ3bNTjcxNAzAG-rYEf5td_hXc7SymVZ8QZj9fwA_v1Z3a0COKtOC_ZqvD2Aqau9Ek3zRcsNu6ddbQM-6UIzFzvyGMXAmc/w400-h300/Regele+si+Credin%25C8%259Ba.jpg" width="400" /></a></div><br /><b><br /></b><p></p><span style="color: #800180; font-family: verdana;"></span></div>Mircea I. Bătrânuhttp://www.blogger.com/profile/06540439744103512413noreply@blogger.com3tag:blogger.com,1999:blog-3984155542640025485.post-62360649188430299232021-06-06T11:28:00.005+03:002021-06-06T11:28:57.427+03:00TABLETA DE DUMINICĂ - 6 iunie 2021 - Spune mereu, tainic, aceste trei cuvinte<p> <span style="color: #800180; font-family: verdana;">Mă aflam ieri la Biserica noastră. În față la Big, stăteam pe o bancă. M-am întâlnit cu niște prieteni de taclale. Nevorbiți, ca și mine. Printre porumbei, bănci, oameni, ne-a atras atenția, o mândrețe de copil </span></p><div class="separator" style="clear: both; text-align: center;"><a href="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEgCGuUdLQIfjMCo3X5rGwQ9QWsLy4NVMYZ8o_1vEXaTFVNrQae4C2WCLrupJ-tDcF4d0OiYo8O6wcytfCzX40lxdVNlmvkWhnqAaM9a74JrCDihNg3H9GzZIWu4aSmP9KZBQbI54XOArcQ/s640/Copil+fericit+2.jpg" imageanchor="1" style="margin-left: 1em; margin-right: 1em;"><span style="color: #800180; font-family: verdana;"><img border="0" data-original-height="440" data-original-width="640" src="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEgCGuUdLQIfjMCo3X5rGwQ9QWsLy4NVMYZ8o_1vEXaTFVNrQae4C2WCLrupJ-tDcF4d0OiYo8O6wcytfCzX40lxdVNlmvkWhnqAaM9a74JrCDihNg3H9GzZIWu4aSmP9KZBQbI54XOArcQ/s320/Copil+fericit+2.jpg" width="320" /></span></a></div><span style="color: #800180; font-family: verdana;"><br /> cu ochii albaștri, puri - am aflat că mergea spre 3 anișori - tot o fugă, tot un râset. Nimic nu-i stătea în cale. Cu privirile tot pe sus. Am crezut inițial că alerga după porumbei, de aceea îi fixa deasupra. Să vadă unde se vor așeza... Nu. Vederea lui țintea mult mai sus și sunt convins că și auzea ceva încurajator. M-am întrebat ce-l făcea atât de special. Nimic. Nimic altceva decât bucuria, încântarea din glasul său când râdea. Râsul acela de copil, neprihănit, adevărat.</span><p></p><p><span style="color: #800180; font-family: verdana;">Era sigur <b>f e r i c i t</b>.</span></p><p><span style="color: #800180; font-family: verdana;"><span></span></span></p><a name='more'></a><p></p><div><div><span style="color: #2b00fe; font-family: verdana;">Și atunci mi-am adus aminte de sfaturile, de îndemnul Sfântului Ioan Gură de Aur.</span></div><div><span style="color: #2b00fe; font-family: verdana;">„...Când ești ispitit, să ceri tainic ajutor de la Dumnezeu. Cere-l! El este tot timpul alături de tine, de aceea nu trebuie să i te adresezi într-un fel anume, așa cum faci cu oamenii. Strigă la Dumnezeu cu gândul tău, fără să-ți miști buzele. Dumnezeu ne aude și atunci când tăcem. Nu este atât de important unde, ci cum ne rugăm. Chiar și când te afli în baie să te rogi. Să te rogi oriunde ai fi. Întreaga zidire este biserica lui Dumnezeu. Tu însuți ești Biserica lui Dumnezeu și cauți loc unde să te rogi?</span></div><div><span style="color: #2b00fe; font-family: verdana;">În fața evreilor era marea, iar din spate veneau amenințător egiptenii. Atunci, Moise a fost cuprins de o așa de mare spaimă, încât a cerut ajutor lui Dumnezeu fără să spună niciun cuvânt. Și chiar dacă vocea lui Moise nu se auzea, Domnul l-a întrebat: Ce strigi către Mine? (Ieş. 14, 15). Așadar, Dumnezeu l-a auzit chiar dacă nu spusese nimic. Așa ești și tu, atunci când ceri tainic ajutor de la Dumnezeu. El este tot timpul alături de tine, de aceea nu trebuie să i te adresezi într-un fel anume(...) Vei striga și Domnul te va auzi; la strigătul tău El va zice: „Iată-mă!” (Isaia 58, 9). Dacă ai mereu inima curată, Dumnezeu te va auzi oriunde și oricând. Dacă nu este nimeni în apropiere, putem spune cuvintele cu voce tare, fără a provoca probleme. Pentru rugăciunile personale obișnuite de dimineață sau de seară, putem dedica cinci sau zece sau mai multe minute. Nu este teologie abstractă, ci o motivație ce ne așază în locul potrivit înaintea Domnului”.</span></div><div><span style="color: #2b00fe; font-family: verdana;">Când nu te afli neapărat în biserică, spune tainic, din „rărunchi”, vorba lui Tata Iosif, strigă în sinea ta: „<b>MILUIEŞTE-MĂ, DOAMNE!”</b></span></div><div><span style="color: #2b00fe; font-family: verdana;">Și <b>iertarea, ocrotirea, ajutorul LUI</b>, vin de la sine.</span></div><div><span style="color: #2b00fe; font-family: verdana;">***</span></div><div><span style="color: #2b00fe; font-family: verdana;"><Rândunelul-minune> de c o p i l, din parc, nu știa vorbi. Gângurea, adică „o rupea pe limba lui”... Dar o făcea sincer, din suflet, din inimă, de aceea râdea cu gura până la urechi și se arăta clar a fi fericit.</span></div><div><span style="color: #2b00fe; font-family: verdana;">Lui, numai l u i, Mesajul de Sus îi răsuna limpede în minte. Îi dădea încredere și-l făcea desigur <b>FERICIT!</b> </span></div><div><span style="color: #2b00fe; font-family: verdana;">Cele mai iubite cuvinte rămân: „Doamne, Isuse Hristoase, Dumnezeule, fii milostiv mie, păcătosului!</span></div><div><span style="color: #2b00fe; font-family: verdana;">sau/și „Doamne Miluiește-Mă pe mine, păcătosul!” </span></div><div><span style="color: #2b00fe; font-family: verdana;"><br /></span></div><div><span style="color: #2b00fe; font-family: verdana;">Cât de simplu pare...Nu-i așa?! </span></div><div><span style="color: #2b00fe; font-family: verdana;"><br /></span></div><div><span style="color: #2b00fe; font-family: verdana;">Măcar să încercăm, sperând că ne va auzi...</span></div><div><span style="color: #2b00fe; font-family: verdana;"><br /></span></div><div><span style="color: #2b00fe; font-family: verdana;"><b><i>3/trei/ cuvinte</i></b> - <b>Doamne Miluiește-Mă!</b> și iar - <b>Doamne Miluiește-Mă!</b>; și iar -<b> Doamne Miluiește-Mă!</b> - <i><b>Doamne ș.a.m.d.</b></i></span></div><div><span style="color: #2b00fe; font-family: verdana;"><br /></span></div><div><span style="color: #2b00fe; font-family: verdana;">Doamne ajută!</span></div><div><span style="color: #2b00fe; font-family: verdana;"><br /></span></div><div><span style="color: #2b00fe; font-family: verdana;"><b>Mircea I. Bătrânu</b></span></div></div><div><span style="color: #2b00fe; font-family: verdana;"><b><br /></b></span></div><div><span style="color: #2b00fe; font-family: verdana;"><b><div class="separator" style="clear: both; text-align: center;"><a href="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEiF8r1avlf72NWrgAOppSXxXMUFa-bykfuspDhvytta8a5j_8keFBVLjKMbiRk9OqcI03xyVXbj94Si0DOcoU4d9dB6LFSdoT8ntFswBVQHb_a2TL_upGehDOPbce0K2n9I5N00cGit0E0/" style="margin-left: 1em; margin-right: 1em;"><img alt="" data-original-height="203" data-original-width="262" height="240" src="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEiF8r1avlf72NWrgAOppSXxXMUFa-bykfuspDhvytta8a5j_8keFBVLjKMbiRk9OqcI03xyVXbj94Si0DOcoU4d9dB6LFSdoT8ntFswBVQHb_a2TL_upGehDOPbce0K2n9I5N00cGit0E0/" width="310" /></a></div><br /><br /></b></span></div><div><br /></div>Mircea I. Bătrânuhttp://www.blogger.com/profile/06540439744103512413noreply@blogger.com0tag:blogger.com,1999:blog-3984155542640025485.post-13029471088168716482021-06-01T10:09:00.002+03:002021-06-03T10:49:32.178+03:00TABLETA DE DUMINICĂ - 30 mai 2021 - O nuntă de poveste, ca-n poveste<p> <span style="background-color: white;"><span style="color: #741b47;">Iată un fragment din romanul fantastic, ilustrat - VAMPIRUL.</span></span></p><p></p><div class="separator" style="clear: both; text-align: center;"><a href="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEhtA9ytGhnFqSzckTxFz9h_vlaL0IaQQCxiaP4jTao0AkyYqop14fWOv-iydAcMxXeiZeEBiUfSh3zdN190-BveQqC0TOzsyLP-xFzgL8FP-XLVTxeQJdGY9n5WwNoLYEt5OUgpMXYtNWc/s2048/Coperta+Principala+1.jpg" style="margin-left: 1em; margin-right: 1em;"><img border="0" data-original-height="2048" data-original-width="1454" height="320" src="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEhtA9ytGhnFqSzckTxFz9h_vlaL0IaQQCxiaP4jTao0AkyYqop14fWOv-iydAcMxXeiZeEBiUfSh3zdN190-BveQqC0TOzsyLP-xFzgL8FP-XLVTxeQJdGY9n5WwNoLYEt5OUgpMXYtNWc/s320/Coperta+Principala+1.jpg" /></a></div><div class="separator" style="clear: both; text-align: left;"><span style="color: #741b47;">Se potrivește ca o mănușă, grație pildelor pe care le ilustrează, pe tema unei utile TABLETE DE DUMINICĂ. Vă rog să citiți cu atenție. În special cei tineri, aflați pe punctul de a face acest mare pas în viață - CĂSĂTORIA...<b> /<i>Lectură plăcută/ </i></b> </span></div><span><a name='more'></a></span><div class="separator" style="clear: both; text-align: left;"><span style="color: #2b00fe; font-family: times; font-size: medium;">„ ...<span style="text-indent: 0in;">Ultima
seară, cea mai importantă, din sâmbăta de 24 iunie 1800 - anul Domnului una mie
opt sute din viața omenirii, de după Christos - a fost cu adevărat de neuitat. Pe câmpul din
spate, ca să încapă și să vadă tot poporul, s-a amenajat o mare estradă pătrată.
De jur împrejur s-au așezat sute de scaune, iar de acolo, încolo, mulțimea a
stat în picioare, chiar înghesuindu-se, ca să vadă și să audă mai bine. Era
lume până sus, înspre pădure, iar chiar la lizieră cine credeți că se instalase?
Nimeni alta decât Alba cu tot haiticul ei. Nu avea cum să lipsească de la acest
eveniment al prietenilor săi cei mai buni, din lumea asta atât de dificilă și chiar
rea, uneori, a oamenilor.</span></span></div><p></p><p class="MsoNormal" style="line-height: 107%; text-indent: 0in;"><span style="color: #2b00fe; font-family: times; font-size: medium;"><o:p></o:p></span></p><p class="MsoNormal" style="line-height: 107%; text-indent: 0in;"><span style="color: #2b00fe; font-family: times; font-size: medium;">În centrul
tribunei se afla o masă dreptunghiulară, lată, simplă, acoperită cu o pânză albă
de in, având la mijloc un crucifix din argint masiv, o Carte a Cărților
(Biblia), cu coperți grele, de argint aurit, alte cărți de rugăciuni, o
cădelniță pentru ars smirnă, un patrafir cu fir de aur. Mitropoliții, Cardinalii,
Episcopii, Preoții, toți creștini, rabinul șef iudaic, muftiul adus de Selim de
la Mecca, slujitorii lui Buddha și Shiva, s-au așezat de jur împrejurul mesei. <o:p></o:p></span></p><p class="MsoNormal" style="line-height: 107%; text-indent: 0in;"><span style="color: #2b00fe; font-family: times; font-size: medium;">Nu se știe
de unde, cred că din mulțime, a urcat pe scenă un părinte călugăr, într-o sutană
simplă de adept al Ordinului Franciscan, cu gluga trasă peste ochi. Noutatea
consta în faptul că uniforma de dedesubt era de un alb imaculat. Era scoasă și
mai tare în evidență de o cruce mai mare, lucrată din lemn de abanos, cel mai
negru, din câte există, având pe mijloc trupul Mântuitorului martelat, sculptat
din os de balenă. Slab, drept la trup și smerit față de toți cei prezenți. S-a
apropiat de centrul mesei, și-a pus fără grabă patrafirul. Patru călugări
debutanți au răsărit lângă el ca să-l ajute la Sfânta Slujbă. Un cor al
studenților la teologie dădea răspunsurile de „amen” etc. din timpul oficiului
divin.<o:p></o:p></span></p><p class="MsoNormal" style="line-height: 107%; text-indent: 0in;"><span style="color: #2b00fe; font-family: times; font-size: medium;"><b>- „Tatăl
nostru carele ești în ceruri/ Sfințească-se numele tău/Vie împărăția ta...”</b> - a
continuat imperturbabil părintele. A urmat <b>„Crezul”,</b> <b>„Născătoarea”</b>
și <b>„Psalmul 50”.</b><o:p></o:p></span></p><p class="MsoNormal" style="line-height: 107%; text-indent: 0in;"><span style="color: #2b00fe; font-family: times; font-size: medium;">Sub ochii
lor s-a petrecut minunea. Părintele vorbea <i>„în limbi”</i>! Toți, indiferent
că erau asiatici, europeni, africani, toți au înțeles glasul părintelui în limba
lor maternă. La final când corul a interpretat /AMIN/AMEN/ o pală de vânt i-a
dat jos de pe cap gluga.<o:p></o:p></span></p><p class="MsoNormal" style="line-height: 107%; text-indent: 0in;"><span style="color: #2b00fe; font-family: times; font-size: medium;">În fața lor
stătea drept, dar cu smerenia-i cunoscută, nimeni altul decât Sfântul Rafael!
Atâta demnitate, atâta cucernicie uluiește, indiferent de religie, sau cult. Toți
au îngenunchiat, inclusiv Părintele Rafael cu brațele înălțate spre cer, chemând
lumina și binecuvântarea LUI.<o:p></o:p></span></p><p class="MsoNormal" style="line-height: 107%; text-indent: 0in;"><span style="color: #2b00fe; font-family: times; font-size: medium;">De acolo,
de SUS s-a auzit clar glasul LUI. <o:p></o:p></span></p><p class="MsoNormal" style="line-height: 107%; text-indent: 0in;"><span style="color: #2b00fe; font-family: times; font-size: medium;">- <b><i>Cu suflet curat să-i binecuvântăm
pe cei doi copii care-și unesc azi destinele! În rugăciune și gând neprihănit
să-i ajutăm să întemeieze o familie frumoasă. Să devină un adevărat exemplu
pentru toți tinerii! Îi îndrăgesc și le vreau tot binele din lume! Rafael te
rog să continui. Cuvintele tale vor exprima gândul meu! VĂ BINECUVÂNTEZ PE
TOȚI!<o:p></o:p></i></b></span></p><p class="MsoNormal" style="line-height: 107%; text-indent: 0in;"><span style="color: #2b00fe; font-family: times; font-size: medium;">Peste lume
a coborât un parfum de trandafiri culeși pe rouă, un întăritor iz de conuri de
brad, de mentă și lavandă, dublat de fumul cădelniței unde tinerii călugări
aprinseseră smirna. Toți participanții, oameni și animale s-au simțit mai bine
și mai buni. Fiecare a descoperit în cel de lângă el un prieten adevărat, nu un
străin, sau dușman, indiferent de culoarea pielii, de idiomul vorbit, de cult,
sau religie. De altfel, Sfântul Rafael a dat cuvântul tuturor clericilor,
prezenți pe scenă să-și spună punctul de vedere despre importantul eveniment pe
care-l făceau, îl plămădeau atunci cu toții, alături firește, de Tinuț și Maria,
eroii zilei.<o:p></o:p></span></p><p class="MsoNormal" style="line-height: 107%; text-indent: 0in;"><span style="color: #2b00fe; font-family: times; font-size: medium;">Copiii au urcat
cu emoție pe scenă, însoțiți de Viktor și de Tata Ion. Rafael i-a așezat în genunchi
pe cei doi, pe un covoraș din fața mesei centrale. Toți marii clerici, ai
tuturor cultelor, fiecare potrivit tipicului propriu, le-au dat unanim binecuvântarea.
Extrem de important! Toți au luat act de ideea de unire și nimeni nu s-a opus.<o:p></o:p></span></p><p class="MsoNormal" style="line-height: 107%; text-indent: 0in;"><span style="color: #2b00fe; font-family: times; font-size: medium;">- Vă mulțumesc din inimă pentru
bunătatea și înțelegerea voastră, afirmate azi, aici. Prin aprobarea dată,
faceți un mare bine lui Tinuț și Mariei, dar de fapt tuturor tinerilor. Numai aprobându-i
și încurajându-i, primenim toată omenirea și asigurăm predarea corectă a ștafetei.
Astfel, viața e Viață și va merge numai înainte!<o:p></o:p></span></p><p class="MsoNormal" style="line-height: 107%; text-indent: 0in;"><span style="color: #2b00fe; font-family: times; font-size: medium;">Se
întoarse, la finalul slujbei spre cei doi.<o:p></o:p></span></p><p class="MsoNormal" style="line-height: 107%; text-indent: 0in;"><span style="color: #2b00fe; font-family: times; font-size: medium;">- Leontin -Tinuț Pop, ești ucenicul meu
cucernic, doctor al trupului dar și al spiritului. Te știu și te cunosc foarte
bine, dar totuși e vorba de confesiunea ta acum și aici în fața Mariei care va
deveni în scurt timp „jumătatea ta”, în fața tuturor celor prezenți. Te-ai
spovedit, te-ai cuminecat?<o:p></o:p></span></p><p class="MsoNormal" style="line-height: 107%; text-indent: 0in;"><span style="color: #2b00fe; font-family: times; font-size: medium;">- Da, Părinte.<o:p></o:p></span></p><p class="MsoNormal" style="line-height: 107%; text-indent: 0in;"><span style="color: #2b00fe; font-family: times; font-size: medium;">- <a name="_Hlk69202015">Mai ai alte
păcate, făcute cu voie sau fără de voie, nemărturisite?<o:p></o:p></a></span></p><p class="MsoNormal" style="line-height: 107%; text-indent: 0in;"><span style="color: #2b00fe; font-family: times; font-size: medium;">- Nu, Părinte. <o:p></o:p></span></p><p class="MsoNormal" style="line-height: 107%; text-indent: 0in;"><span style="color: #2b00fe; font-family: times; font-size: medium;">Se întoarse
apoi spre Maria și reluă:<o:p></o:p></span></p><p class="MsoNormal" style="text-indent: 0in;"><span style="color: #2b00fe; font-family: times; font-size: medium;">- Maria, Maria-Stana Pop, ești copila dragă a lui Ion și a
Stanei, cucernică și cuminte. Te știu și te cunosc foarte bine, de când erai de-o șchioapă. Acum e vorba de confesiunea ta, aici în fața lui Tinuț care va deveni
în scurt timp „jumătatea ta”, în fața tuturor celor prezenți. Te-ai spovedit,
te-ai cuminecat?<o:p></o:p></span></p><p class="MsoNormal" style="line-height: 107%; text-indent: 0in;"><span style="color: #2b00fe; font-family: times; font-size: medium;">- Da, Părinte.<o:p></o:p></span></p><p class="MsoNormal" style="line-height: 107%; text-indent: 0in;"><span style="color: #2b00fe; font-family: times; font-size: medium;">- Mai ai alte păcate, făcute cu voie sau
fără de voie, nemărturisite? <o:p></o:p></span></p><p class="MsoNormal" style="line-height: 107%; text-indent: 0in;"><span style="color: #2b00fe; font-family: times; font-size: medium;">- Nu, Părinte. <o:p></o:p></span></p><p class="MsoNormal" style="line-height: 107%; text-indent: 0in;"><span style="color: #2b00fe; font-family: times; font-size: medium;">Se întoarse
spre lume și întrebă:<o:p></o:p></span></p><p class="MsoNormal" style="line-height: 107%; text-indent: 0in;"><span style="color: #2b00fe; font-family: times; font-size: medium;">- Este cineva care are știință de alte
păcate ale lor ? Sau alte opreliști ?<o:p></o:p></span></p><p class="MsoNormal" style="line-height: 107%; text-indent: 0in;"><span style="color: #2b00fe; font-family: times; font-size: medium;">Nimeni.
Nimic. <o:p></o:p></span></p><p class="MsoNormal" style="line-height: 107%; text-indent: 0in;"><span style="color: #2b00fe; font-family: times; font-size: medium;">Liniște.<o:p></o:p></span></p><p class="MsoNormal" style="line-height: 107%; text-indent: 0in;"><span style="color: #2b00fe; font-family: times; font-size: medium;">- Așa să fie! Purcedem așadar mai
departe cu tot sufletul. Copii dați-mi mâinile voastre.<o:p></o:p></span></p><p class="MsoNormal" style="line-height: 107%; text-indent: 0in;"><span style="color: #2b00fe; font-family: times; font-size: medium;">Luă stânga
fiecăruia. Le suprapuse și le strânse în pumnul său mare, cu ochii îndreptați spre
Cer.<o:p></o:p></span></p><p class="MsoNormal" style="line-height: 107%; text-indent: 0in;"><span style="color: #2b00fe; font-family: times; font-size: medium;">- Coboară, rogu-te Doamne, blânda și
adevărata lumină a unirii Tale asupra acestor doi copii.<o:p></o:p></span></p><p class="MsoNormal" style="line-height: 107%; text-indent: 0in;"><span style="color: #2b00fe; font-family: times; font-size: medium;">Se întâmplă
punerea celor trei în alveola de lumină albastră, diafană. Evident, minunea se
petrecea sub privirile uluite ale
întregii asistențe. De sus coborî săgeata de lumină albă. Părintele Rafael se
întoarse la masă de unde luă inele de căsătorie ale celor doi. Între timp,
lumina albă se transformase parcă într-o panglică care se înfășură singură peste
palmele tinerilor, desenând o fundă mare, vizibilă până la pădure. Însurățeii și
toți cei prezenți se pomeniră în genunchi, atât de puternic era mesianismul
momentului. Se simțea efectiv că prin această unire Dumnezeu instaura pe față, o
ordine a dreptății, păcii și fericirii. Asta așteptau toți. Asta le oferea în marea
Sa bunătate Pronia Cerească.<o:p></o:p></span></p><p class="MsoNormal" style="line-height: 107%; text-indent: 0in;"><span style="color: #2b00fe; font-family: times; font-size: medium;">Rafael luă cele
două inele și, prin raza albă, le suprapuse peste mâinile celor doi. Într-o
fracțiune de secundă lumina albă se concentră în cele două „alianțe”. Alveola albăstruie
dispăru odată cu raza albă. Scena în schimb rămăsese mai luminată acolo unde se
găseau cei trei, de parcă i-ar fi fixat un proiector de mare putere, numai pe
ei. <o:p></o:p></span></p><p class="MsoNormal" style="line-height: 107%; text-indent: 0in;"><span style="color: #2b00fe; font-family: times; font-size: medium;">Se făcu din
nou liniște.<o:p></o:p></span></p><p class="MsoNormal" style="line-height: 107%; text-indent: 0in;"><span style="color: #2b00fe; font-family: times; font-size: medium;">- Dragii mei copii v-am mai spus, pregătindu-vă
doar pe voi doi, fericirea și viața vă aparțin. Dacă nașterea a hotărât-o singur
Dumnezeu, trecerea voastră prin lume, în final moartea, nu o hotărâți decât voi,
voi înșivă. În marea LUI bunătate vă dă, de fapt dă tuturor, acest drept. Folosiți-l
cu demnitate și fiți buni și înțelegători cu toți cei din jur. Iertați, nu de 7
ci de 77 de ori, dacă este cazul! În final chiar și dușmanul cel mai împietrit,
cedează și din ochi o să-i curgă lacrimi, lacrimi adevărate de purificare a
sufletului. De abia de acolo, încolo, vă veți simți împăcați, mulțumiți și fericiți.
Iubiți! Iubiți! Iubiți tot timpul! Nu urâți pe nimeni, niciodată! Ura e cea mai
rea buruiană! Sufocă sufletul. E mâna ascunsă a lui Lucifer care își dorește moartea
omenirii! Nu cădeți niciodată în plasa aurului, a banului, a averii și a urii!
Viața va deveni urâtă și nefolositoare. O veți scurta pe loc și o să vă pară rău
fiindcă e numai una! Nu uitați.<o:p></o:p></span></p><p class="MsoNormal" style="line-height: 107%; text-indent: 0in;"><span style="color: #2b00fe; font-family: times; font-size: medium;">Se apropie
de copii.<o:p></o:p></span></p><p class="MsoNormal" style="line-height: 107%; text-indent: 0in;"><span style="color: #2b00fe; font-family: times; font-size: medium;">- Tinuț dă-mi inelarul tău. Băiatul îi
întinse degetul. Părintele Rafael îi puse pe deget inelul nupțial.<o:p></o:p></span></p><p class="MsoNormal" style="line-height: 107%; text-indent: 0in;"><span style="color: #2b00fe; font-family: times; font-size: medium;">- Maria dă-i lui Tinuț inelarul tău.
Tinuț, luă inelul de la Sfântul Rafael și i-l puse pe degetul Mariei.<o:p></o:p></span></p><p class="MsoNormal" style="line-height: 107%; text-indent: 0in;"><span style="color: #2b00fe; font-family: times; font-size: medium;">- Mirii să se sărute aici în fața lui
Dumnezeu și a întregii asistențe. <o:p></o:p></span></p><p class="MsoNormal" style="line-height: 107%; text-indent: 0in;"><span style="color: #2b00fe; font-family: times; font-size: medium;">Se întâmplă,
în fine, sărutul mult așteptat, în fața
tuturor. Fu lung și îmbietor. Oamenii izbucniră instinctiv în aplauze și strigăte
de BRAVO! și VIVAT!<o:p></o:p></span></p><p class="MsoNormal" style="line-height: 107%; text-indent: 0in;"><span style="color: #2b00fe; font-family: times; font-size: medium;">- Azi am primit pe scenă doi copii, pe
Tinuț și Maria. Acum vă declar SOȚ și SOȚIE! Părintele îi sărută pe frunte. Se
așeză între ei și spuse, cu fața către
oameni: Vă dau acum o nouă FAMILIE pe care vă rog să o iubiți și să-i urmați
exemplul. Doamne ajută!”.../<i>și așa mai departe/.</i><o:p></o:p></span></p><p>
<span style="mso-bookmark: _Hlk69202015;"></span><b><span style="color: #2b00fe; font-size: medium;">Mircea I. Bătrânu</span></b><br /><span style="background-color: white;"><br /></span></p><table align="center" cellpadding="0" cellspacing="0" class="tr-caption-container" style="margin-left: auto; margin-right: auto;"><tbody><tr><td style="text-align: center;"><a href="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEioQra-8noBEzzI2kQg3lIGEEiPMahjtXp5WMwnuU4WdDgBKO_6WU-xfM8J1YhHYtVZej_5QOH4PIlQmk4i2VVWngyeMvHwgDTyOdHrODVBSUYLnAmhu2p6chseoolWkFYzLb5wSdc_H64/s491/Infinitul+iubirii.jpg" style="margin-left: auto; margin-right: auto;"><b><img alt="Infinitul IUBIRII" border="0" data-original-height="264" data-original-width="491" height="172" src="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEioQra-8noBEzzI2kQg3lIGEEiPMahjtXp5WMwnuU4WdDgBKO_6WU-xfM8J1YhHYtVZej_5QOH4PIlQmk4i2VVWngyeMvHwgDTyOdHrODVBSUYLnAmhu2p6chseoolWkFYzLb5wSdc_H64/w320-h172/Infinitul+iubirii.jpg" width="320" /></b></a></td></tr><tr><td class="tr-caption" style="text-align: center;"><b>Infinitul IUBIRII</b></td></tr></tbody></table><div class="separator" style="clear: both; text-align: center;"><br /></div><div class="separator" style="clear: both; text-align: center;"><a href="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEjyHcuAhUIMLJy0Ej_H4TR5HGCwkS00Pyqa5LVPn-bA1mgb0pbg_WMGVDWiFjESzxcBTrhYE_oqKTbP9u6oqH5UZI1d6SG8b1lPjW91PToFrXcVlQMcyFaLl5rz3D1AL1c45eZli7CiI8c/s1200/carte-virtuelle-la-source-de-l-amour.jpg" style="margin-left: 1em; margin-right: 1em;"><img border="0" data-original-height="800" data-original-width="1200" height="249" src="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEjyHcuAhUIMLJy0Ej_H4TR5HGCwkS00Pyqa5LVPn-bA1mgb0pbg_WMGVDWiFjESzxcBTrhYE_oqKTbP9u6oqH5UZI1d6SG8b1lPjW91PToFrXcVlQMcyFaLl5rz3D1AL1c45eZli7CiI8c/w374-h249/carte-virtuelle-la-source-de-l-amour.jpg" width="374" /></a></div><div class="separator" style="clear: both; text-align: center;"><br /></div><div class="separator" style="clear: both; text-align: center;"><br /></div><div class="separator" style="clear: both; text-align: center;"><b><span style="font-size: medium;">-----------------*----------------</span></b></div><div class="separator" style="clear: both; text-align: center;"><b><span style="font-size: medium;"><br /></span></b></div><br /><div class="separator" style="clear: both; text-align: center;"><br /></div><br />Mircea I. Bătrânuhttp://www.blogger.com/profile/06540439744103512413noreply@blogger.com1tag:blogger.com,1999:blog-3984155542640025485.post-25550621101090368952021-05-16T10:58:00.005+03:002021-05-16T10:58:49.519+03:00GABRIEL GARCIA MARQUEZ - SCRISOARE DE ADIO<p><span style="color: #222222; font-family: arial;"><span style="background-color: #eefff0; font-size: 15.4px;"><b><i>Textul mi-a fost trimis de buna mea prietenă Ileana Kollar, ca răspuns la Tableta de duminică, de mai jos...</i></b></span></span></p><p><span style="color: #222222; font-family: arial;"><span style="background-color: #eefff0; font-size: 15.4px;"><b><i>Citiți neapărat...</i></b></span></span></p><div dir="auto" style="background-color: #3a3b3c; color: #e4e6eb; font-family: "Segoe UI Historic", "Segoe UI", Helvetica, Arial, sans-serif; font-size: 16.875px;">Dacă Dumnezeu ar uita pentru o clipă</div><div dir="auto" style="background-color: #3a3b3c; color: #e4e6eb; font-family: "Segoe UI Historic", "Segoe UI", Helvetica, Arial, sans-serif; font-size: 16.875px;">că sunt o păpușă de cârpă,</div><div dir="auto" style="background-color: #3a3b3c; color: #e4e6eb; font-family: "Segoe UI Historic", "Segoe UI", Helvetica, Arial, sans-serif; font-size: 16.875px;">și mi-ar dărui o fărâmă de viață,</div><div dir="auto" style="background-color: #3a3b3c; color: #e4e6eb; font-family: "Segoe UI Historic", "Segoe UI", Helvetica, Arial, sans-serif; font-size: 16.875px;">probabil nu aș spune tot ce gândesc,</div><div dir="auto" style="background-color: #3a3b3c; color: #e4e6eb; font-family: "Segoe UI Historic", "Segoe UI", Helvetica, Arial, sans-serif; font-size: 16.875px;">dar cu siguranță aș gândi tot ce spun.</div><div dir="auto" style="background-color: #3a3b3c; color: #e4e6eb; font-family: "Segoe UI Historic", "Segoe UI", Helvetica, Arial, sans-serif; font-size: 16.875px;">Aș aprecia lucrurile nu prin ceea ce valorează,</div><div dir="auto" style="background-color: #3a3b3c; color: #e4e6eb; font-family: "Segoe UI Historic", "Segoe UI", Helvetica, Arial, sans-serif; font-size: 16.875px;">ci prin ceea ce semnifică.</div><div dir="auto" style="background-color: #3a3b3c; color: #e4e6eb; font-family: "Segoe UI Historic", "Segoe UI", Helvetica, Arial, sans-serif; font-size: 16.875px;">Aș dormi puțin și aș visa mult,</div><div dir="auto" style="background-color: #3a3b3c; color: #e4e6eb; font-family: "Segoe UI Historic", "Segoe UI", Helvetica, Arial, sans-serif; font-size: 16.875px;">deoarece cu fiecare minut în care închidem ochii</div><div dir="auto" style="background-color: #3a3b3c; color: #e4e6eb; font-family: "Segoe UI Historic", "Segoe UI", Helvetica, Arial, sans-serif; font-size: 16.875px;">pierdem 60 de secunde de lumină.</div><div dir="auto" style="background-color: #3a3b3c; color: #e4e6eb; font-family: "Segoe UI Historic", "Segoe UI", Helvetica, Arial, sans-serif; font-size: 16.875px;">Aș merge când alții se opresc,</div><div dir="auto" style="background-color: #3a3b3c; color: #e4e6eb; font-family: "Segoe UI Historic", "Segoe UI", Helvetica, Arial, sans-serif; font-size: 16.875px;">m-aș trezi când alții dorm.</div><div dir="auto" style="background-color: #3a3b3c; color: #e4e6eb; font-family: "Segoe UI Historic", "Segoe UI", Helvetica, Arial, sans-serif; font-size: 16.875px;">Aș asculta când ceilalți vorbesc,</div><div dir="auto" style="background-color: #3a3b3c; color: #e4e6eb; font-family: "Segoe UI Historic", "Segoe UI", Helvetica, Arial, sans-serif; font-size: 16.875px;">și cum aș mai savura o înghețată cu ciocolată!</div><div dir="auto" style="background-color: #3a3b3c; color: #e4e6eb; font-family: "Segoe UI Historic", "Segoe UI", Helvetica, Arial, sans-serif; font-size: 16.875px;">Dacă Dumnezeu mi-ar dărui puțină viață,</div><div dir="auto" style="background-color: #3a3b3c; color: #e4e6eb; font-family: "Segoe UI Historic", "Segoe UI", Helvetica, Arial, sans-serif; font-size: 16.875px;">mi-aș pune haine simple,</div><div dir="auto" style="background-color: #3a3b3c; color: #e4e6eb; font-family: "Segoe UI Historic", "Segoe UI", Helvetica, Arial, sans-serif; font-size: 16.875px;">m-aș întinde la soare pe burtă,</div><div dir="auto" style="background-color: #3a3b3c; color: #e4e6eb; font-family: "Segoe UI Historic", "Segoe UI", Helvetica, Arial, sans-serif; font-size: 16.875px;">dezvelindu-mi nu numai corpul, ci și sufletul.</div><div dir="auto" style="background-color: #3a3b3c; color: #e4e6eb; font-family: "Segoe UI Historic", "Segoe UI", Helvetica, Arial, sans-serif; font-size: 16.875px;">Doamne, dacă aș avea o inimă,</div><div dir="auto" style="background-color: #3a3b3c; color: #e4e6eb; font-family: "Segoe UI Historic", "Segoe UI", Helvetica, Arial, sans-serif; font-size: 16.875px;">Ți-aș scrie toată ura pe o bucată de gheață</div><div dir="auto" style="background-color: #3a3b3c; color: #e4e6eb; font-family: "Segoe UI Historic", "Segoe UI", Helvetica, Arial, sans-serif; font-size: 16.875px;">și aș aștepta să iasă soarele.</div><div dir="auto" style="background-color: #3a3b3c; color: #e4e6eb; font-family: "Segoe UI Historic", "Segoe UI", Helvetica, Arial, sans-serif; font-size: 16.875px;">Aș picta pe stele un poem de-al lui Benedetti,</div><div dir="auto" style="background-color: #3a3b3c; color: #e4e6eb; font-family: "Segoe UI Historic", "Segoe UI", Helvetica, Arial, sans-serif; font-size: 16.875px;">cu un vis al lui Van Gogh;</div><div dir="auto" style="background-color: #3a3b3c; color: #e4e6eb; font-family: "Segoe UI Historic", "Segoe UI", Helvetica, Arial, sans-serif; font-size: 16.875px;">și un cântec al lui Serrat ar fi serenadă</div><div dir="auto" style="background-color: #3a3b3c; color: #e4e6eb; font-family: "Segoe UI Historic", "Segoe UI", Helvetica, Arial, sans-serif; font-size: 16.875px;">pe care aș oferi-o lunii.</div><div dir="auto" style="background-color: #3a3b3c; color: #e4e6eb; font-family: "Segoe UI Historic", "Segoe UI", Helvetica, Arial, sans-serif; font-size: 16.875px;">Aș uda trandafirii cu lacrimile mele</div><div dir="auto" style="background-color: #3a3b3c; color: #e4e6eb; font-family: "Segoe UI Historic", "Segoe UI", Helvetica, Arial, sans-serif; font-size: 16.875px;">ca să simt înțepătura dureroasă a spinilor</div><div dir="auto" style="background-color: #3a3b3c; color: #e4e6eb; font-family: "Segoe UI Historic", "Segoe UI", Helvetica, Arial, sans-serif; font-size: 16.875px;">și sărutul vindecător al petalelor.</div><div dir="auto" style="background-color: #3a3b3c; color: #e4e6eb; font-family: "Segoe UI Historic", "Segoe UI", Helvetica, Arial, sans-serif; font-size: 16.875px;">Doamne, dacă aș avea un crâmpei de viață</div><div dir="auto" style="background-color: #3a3b3c; color: #e4e6eb; font-family: "Segoe UI Historic", "Segoe UI", Helvetica, Arial, sans-serif; font-size: 16.875px;">nu aș lăsa să treacă o zi</div><div dir="auto" style="background-color: #3a3b3c; color: #e4e6eb; font-family: "Segoe UI Historic", "Segoe UI", Helvetica, Arial, sans-serif; font-size: 16.875px;">fără să le spun oamenilor pe care îi iubesc, că îi iubesc.</div><div dir="auto" style="background-color: #3a3b3c; color: #e4e6eb; font-family: "Segoe UI Historic", "Segoe UI", Helvetica, Arial, sans-serif; font-size: 16.875px;">Aș convinge fiecare femeie și fiecare bărbat</div><div dir="auto" style="background-color: #3a3b3c; color: #e4e6eb; font-family: "Segoe UI Historic", "Segoe UI", Helvetica, Arial, sans-serif; font-size: 16.875px;">că el îmi este cel mai drag</div><div dir="auto" style="background-color: #3a3b3c; color: #e4e6eb; font-family: "Segoe UI Historic", "Segoe UI", Helvetica, Arial, sans-serif; font-size: 16.875px;">și aș trăi îndrăgostit de iubire.</div><div dir="auto" style="background-color: #3a3b3c; color: #e4e6eb; font-family: "Segoe UI Historic", "Segoe UI", Helvetica, Arial, sans-serif; font-size: 16.875px;">Le-aș arăta oamenilor cât de mult greșesc</div><div dir="auto" style="background-color: #3a3b3c; color: #e4e6eb; font-family: "Segoe UI Historic", "Segoe UI", Helvetica, Arial, sans-serif; font-size: 16.875px;">dacă cred că nu se mai îndrăgostesc când încep să îmbătrânească,</div><div dir="auto" style="background-color: #3a3b3c; color: #e4e6eb; font-family: "Segoe UI Historic", "Segoe UI", Helvetica, Arial, sans-serif; font-size: 16.875px;">neștiind că, de fapt, îmbătrânesc atunci când nu se mai îndrăgostesc.</div><div dir="auto" style="background-color: #3a3b3c; color: #e4e6eb; font-family: "Segoe UI Historic", "Segoe UI", Helvetica, Arial, sans-serif; font-size: 16.875px;">Unui copil i-aș da aripi,</div><div dir="auto" style="background-color: #3a3b3c; color: #e4e6eb; font-family: "Segoe UI Historic", "Segoe UI", Helvetica, Arial, sans-serif; font-size: 16.875px;">dar l-aș lăsa să învețe singur să zboare.</div><div dir="auto" style="background-color: #3a3b3c; color: #e4e6eb; font-family: "Segoe UI Historic", "Segoe UI", Helvetica, Arial, sans-serif; font-size: 16.875px;">Pe cei în vârstă i-aș învăța că moartea nu vine o dată cu bătrânețea,</div><div dir="auto" style="background-color: #3a3b3c; color: #e4e6eb; font-family: "Segoe UI Historic", "Segoe UI", Helvetica, Arial, sans-serif; font-size: 16.875px;">ci o dată cu uitarea.</div><div dir="auto" style="background-color: #3a3b3c; color: #e4e6eb; font-family: "Segoe UI Historic", "Segoe UI", Helvetica, Arial, sans-serif; font-size: 16.875px;">Am învățat atâtea lucruri de la voi, oamenii.</div><div dir="auto" style="background-color: #3a3b3c; color: #e4e6eb; font-family: "Segoe UI Historic", "Segoe UI", Helvetica, Arial, sans-serif; font-size: 16.875px;">Am învățat că toată lumea</div><div dir="auto" style="background-color: #3a3b3c; color: #e4e6eb; font-family: "Segoe UI Historic", "Segoe UI", Helvetica, Arial, sans-serif; font-size: 16.875px;">vrea să trăiască pe culmea muntelui</div><div dir="auto" style="background-color: #3a3b3c; color: #e4e6eb; font-family: "Segoe UI Historic", "Segoe UI", Helvetica, Arial, sans-serif; font-size: 16.875px;">neștiind că adevărata fericire este să urci panta.</div><div dir="auto" style="background-color: #3a3b3c; color: #e4e6eb; font-family: "Segoe UI Historic", "Segoe UI", Helvetica, Arial, sans-serif; font-size: 16.875px;">Am învățat că, atunci când un nou-născut</div><div dir="auto" style="background-color: #3a3b3c; color: #e4e6eb; font-family: "Segoe UI Historic", "Segoe UI", Helvetica, Arial, sans-serif; font-size: 16.875px;">strânge în pumn pentru prima dată</div><div dir="auto" style="background-color: #3a3b3c; color: #e4e6eb; font-family: "Segoe UI Historic", "Segoe UI", Helvetica, Arial, sans-serif; font-size: 16.875px;">degetul tatălui său, îl va ține strâns pentru totdeauna.</div><div dir="auto" style="background-color: #3a3b3c; color: #e4e6eb; font-family: "Segoe UI Historic", "Segoe UI", Helvetica, Arial, sans-serif; font-size: 16.875px;">Am învățat că un om are dreptul să-l privească pe altul de sus</div><div dir="auto" style="background-color: #3a3b3c; color: #e4e6eb; font-family: "Segoe UI Historic", "Segoe UI", Helvetica, Arial, sans-serif; font-size: 16.875px;">numai atunci când îl ajută să se ridice.</div><div dir="auto" style="background-color: #3a3b3c; color: #e4e6eb; font-family: "Segoe UI Historic", "Segoe UI", Helvetica, Arial, sans-serif; font-size: 16.875px;">Am învățat atâtea lucruri de la voi,</div><div dir="auto" style="background-color: #3a3b3c; color: #e4e6eb; font-family: "Segoe UI Historic", "Segoe UI", Helvetica, Arial, sans-serif; font-size: 16.875px;">dar de fapt nu-mi vor folosi mai deloc,</div><div dir="auto" style="background-color: #3a3b3c; color: #e4e6eb; font-family: "Segoe UI Historic", "Segoe UI", Helvetica, Arial, sans-serif; font-size: 16.875px;">căci din nefericire, când mă vor pune în cutia aceea, o să mor.</div><div dir="auto" style="background-color: #3a3b3c; color: #e4e6eb; font-family: "Segoe UI Historic", "Segoe UI", Helvetica, Arial, sans-serif; font-size: 16.875px;">Spune întotdeauna ce simți și fă ceea ce gândești.</div><div dir="auto" style="background-color: #3a3b3c; color: #e4e6eb; font-family: "Segoe UI Historic", "Segoe UI", Helvetica, Arial, sans-serif; font-size: 16.875px;">Dacă aș ști că asta ar fi ultima oara când te voi vedea dormind,</div><div dir="auto" style="background-color: #3a3b3c; color: #e4e6eb; font-family: "Segoe UI Historic", "Segoe UI", Helvetica, Arial, sans-serif; font-size: 16.875px;">te-aș îmbrățișa foarte strâns și l-aș ruga pe Dumnezeu să fiu pazitorul sufletului tău.</div><div dir="auto" style="background-color: #3a3b3c; color: #e4e6eb; font-family: "Segoe UI Historic", "Segoe UI", Helvetica, Arial, sans-serif; font-size: 16.875px;">Dacă aș ști că asta ar fi ultima oară când te voi vedea ieșind pe ușă,</div><div dir="auto" style="background-color: #3a3b3c; color: #e4e6eb; font-family: "Segoe UI Historic", "Segoe UI", Helvetica, Arial, sans-serif; font-size: 16.875px;">ți-aș da o îmbrățișare, un sărut și te-aș chema înapoi să-ți dau mai multe.</div><div dir="auto" style="background-color: #3a3b3c; color: #e4e6eb; font-family: "Segoe UI Historic", "Segoe UI", Helvetica, Arial, sans-serif; font-size: 16.875px;">Dacă aș ști că asta ar fi ultima oară când voi auzi vocea ta,</div><div dir="auto" style="background-color: #3a3b3c; color: #e4e6eb; font-family: "Segoe UI Historic", "Segoe UI", Helvetica, Arial, sans-serif; font-size: 16.875px;">aș înregistra fiecare dintre cuvintele tale pentru a le putea asculta o data și încă o dată până la infinit.</div><div dir="auto" style="background-color: #3a3b3c; color: #e4e6eb; font-family: "Segoe UI Historic", "Segoe UI", Helvetica, Arial, sans-serif; font-size: 16.875px;">Dacă aș ști că acestea ar fi ultimele minute în care te-aș vedea,</div><div dir="auto" style="background-color: #3a3b3c; color: #e4e6eb; font-family: "Segoe UI Historic", "Segoe UI", Helvetica, Arial, sans-serif; font-size: 16.875px;">aș spune „te iubesc” și nu mi-aș asuma, în mod prostesc, gândul că deja știi.</div><div dir="auto" style="background-color: #3a3b3c; color: #e4e6eb; font-family: "Segoe UI Historic", "Segoe UI", Helvetica, Arial, sans-serif; font-size: 16.875px;">Întotdeauna există ziua de mâine și viața ne dă de fiecare dată altă oportunitate pentru a face lucrurile bine,</div><div dir="auto" style="background-color: #3a3b3c; color: #e4e6eb; font-family: "Segoe UI Historic", "Segoe UI", Helvetica, Arial, sans-serif; font-size: 16.875px;">dar dacă cumva greșesc și ziua de azi este tot ce ne rămâne,</div><div dir="auto" style="background-color: #3a3b3c; color: #e4e6eb; font-family: "Segoe UI Historic", "Segoe UI", Helvetica, Arial, sans-serif; font-size: 16.875px;">mi-ar face plăcere să-ți spun cât te iubesc, că niciodată nu te voi uita.</div><div dir="auto" style="background-color: #3a3b3c; color: #e4e6eb; font-family: "Segoe UI Historic", "Segoe UI", Helvetica, Arial, sans-serif; font-size: 16.875px;">Ziua de mâine nu-i este asigurată nimănui, tânăr sau bătrân.</div><div dir="auto" style="background-color: #3a3b3c; color: #e4e6eb; font-family: "Segoe UI Historic", "Segoe UI", Helvetica, Arial, sans-serif; font-size: 16.875px;">Azi poate să fie ultima zi când îi vezi pe cei pe care-i iubești.</div><div dir="auto" style="background-color: #3a3b3c; color: #e4e6eb; font-family: "Segoe UI Historic", "Segoe UI", Helvetica, Arial, sans-serif; font-size: 16.875px;">De aceea, nu mai aștepta, fă-o azi, căci dacă ziua de maine nu va ajunge niciodată,</div><div dir="auto" style="background-color: #3a3b3c; color: #e4e6eb; font-family: "Segoe UI Historic", "Segoe UI", Helvetica, Arial, sans-serif; font-size: 16.875px;">în mod sigur vei regreta ziua când nu ți-ai făcut timp pentru un surâs, o îmbrățișare, un sărut și că ai fost prea ocupat ca să le conferi o ultimă dorință.</div><div dir="auto" style="background-color: #3a3b3c; color: #e4e6eb; font-family: "Segoe UI Historic", "Segoe UI", Helvetica, Arial, sans-serif; font-size: 16.875px;">Să-i menții pe cei pe care-i iubești aproape de tine,</div><div dir="auto" style="background-color: #3a3b3c; color: #e4e6eb; font-family: "Segoe UI Historic", "Segoe UI", Helvetica, Arial, sans-serif; font-size: 16.875px;">spune-le la ureche cât de multă nevoie ai de ei, iubește-i și trateaza-i bine,</div><div dir="auto" style="background-color: #3a3b3c; color: #e4e6eb; font-family: "Segoe UI Historic", "Segoe UI", Helvetica, Arial, sans-serif; font-size: 16.875px;">ia-ți timp să le spui „îmi pare rău”, „iartă-mă”, „te rog” și toate cuvintele de dragoste pe care le știi.</div><div dir="auto" style="background-color: #3a3b3c; color: #e4e6eb; font-family: "Segoe UI Historic", "Segoe UI", Helvetica, Arial, sans-serif; font-size: 16.875px;">Nimeni nu-și va aduce aminte de tine pentru gândurile tale secrete.</div><div dir="auto" style="background-color: #3a3b3c; color: #e4e6eb; font-family: "Segoe UI Historic", "Segoe UI", Helvetica, Arial, sans-serif; font-size: 16.875px;">Cere-i Domnului tăria și înțelepciunea pentru a le exprima.</div><div dir="auto" style="background-color: #3a3b3c; color: #e4e6eb; font-family: "Segoe UI Historic", "Segoe UI", Helvetica, Arial, sans-serif; font-size: 16.875px;">Demostrează-le prietenilor tăi cât de importanți sunt pentru tine”.</div><div dir="auto" style="background-color: #3a3b3c; color: #e4e6eb; font-family: "Segoe UI Historic", "Segoe UI", Helvetica, Arial, sans-serif; font-size: 16.875px;"><br /></div>Mircea I. Bătrânuhttp://www.blogger.com/profile/06540439744103512413noreply@blogger.com1tag:blogger.com,1999:blog-3984155542640025485.post-25200223639486633732021-05-16T10:22:00.000+03:002021-05-16T10:22:48.968+03:00TABLETA DE DUMINICĂ - 16 mai 2021 - Iubirea, Iertarea LUI nu-i la kilogram!<p> <span style="font-family: arial;"><i><b> <span style="color: #800180;">SMERENIE * IUBIRE ȘI IARĂȘI I U B I R E ȘI IERTARE!</span></b></i></span></p><div class="separator" style="clear: both; text-align: center;"><a href="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEgHfDjpo0AFaEel9q-rRGmdZKCL2A8kQ0PFxkB48Xj4ASAt9_TFnMaynskYlUJBSukK9trLFXxOrTauG7zE8F_JuLz6xkJaolKVR_ed2c8ak4Ma4Cg5l-qOmOcU1sIpqP782btqwMHC0c8/s965/TIMPUL+-+CLEPSIDRA.jpg" imageanchor="1" style="clear: left; float: left; margin-bottom: 1em; margin-right: 1em;"><img border="0" data-original-height="965" data-original-width="770" height="320" src="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEgHfDjpo0AFaEel9q-rRGmdZKCL2A8kQ0PFxkB48Xj4ASAt9_TFnMaynskYlUJBSukK9trLFXxOrTauG7zE8F_JuLz6xkJaolKVR_ed2c8ak4Ma4Cg5l-qOmOcU1sIpqP782btqwMHC0c8/s320/TIMPUL+-+CLEPSIDRA.jpg" /></a></div><p><span style="color: #2b00fe; font-family: verdana;">I-am auzit pe câte unii - din păcate nu-s puțini! - zicând:</span></p>
<p class="MsoNormal"><span style="line-height: 107%;"><span style="color: #2b00fe; font-family: verdana;">„Eu sunt în consiliu...Eu uite câte am făcut pentru Biserică!...Eu nu lipsesc
niciodată de la Sfânta Liturghie. Eu țin toate posturile și fac pomană tot
timpul...Eu cu familia mea atunci... am dat „Pasca” / Pâinica sfințită de Sfintele
Paști / ș.a.m.d.”<o:p></o:p></span></span></p>
<p class="MsoNormal"><span style="line-height: 107%;"><span style="color: #2b00fe; font-family: verdana;">Doar că nu-ți spun, ca și copiii, în parc: „Sâc, sâc!” <o:p></o:p></span></span></p>
<p class="MsoNormal"><span style="line-height: 107%;"><span style="color: #2b00fe; font-family: verdana;">Ei subînțeleg că bunul Dumnezeu îi pune „cap de listă”, la iertarea de
păcate și, după moarte, Sfântul Petru le va așterne covorul roșu, la intrarea
Raiului.<o:p></o:p></span></span></p><p class="MsoNormal"><span style="line-height: 107%;"><span></span></span></p><a name='more'></a><span style="color: #2b00fe; font-family: verdana;"><br /></span><p></p>
<p class="MsoNormal"><span style="line-height: 107%;"><span style="color: #2b00fe; font-family: verdana;">Mă uit la doctorița X, la doctorul Y, la asistenții șefi X1,2,3,4...„n”; la
fel, la personalul de la SMURD, de la Salvare; la Preotul Z care a asistat pe
mulți și prin rugăciune, i-a întors din moarte. Nu zic nimic. Nu cer nimic.
Întâmplarea face să știu că au salvat de la moarte 3, 4, 10 bolnavi de „guvid -
19”!<o:p></o:p></span></span></p>
<p class="MsoNormal"><span style="line-height: 107%;"><span style="color: #2b00fe; font-family: verdana;">Aș putea da multe alte exemple. Tăcerea lor nu înseamnă numai modestie, ci și
respectul față de EL, față de ceilalți creștini.<o:p></o:p></span></span></p>
<p class="MsoNormal"><span style="line-height: 107%;"><span style="color: #2b00fe; font-family: verdana;">Nu vreau să insist mai mult că nu e voie.<o:p></o:p></span></span></p>
<p class="MsoNormal" style="line-height: 115%;"><span style="line-height: 115%;"><span style="color: #2b00fe; font-family: verdana;">„Nu judeca tu pe nimenea!” - ne învață
EL.<o:p></o:p></span></span></p>
<p class="MsoNormal" style="line-height: 115%;"><span style="line-height: 115%;"><span style="color: #2b00fe; font-family: verdana;">Ce doresc însă să subliniez este că Dumnezeu
știe prea bine ce am făcut, ce facem fiecare.<o:p></o:p></span></span></p>
<p class="MsoNormal" style="line-height: 115%;"><span style="line-height: 115%;"><span style="color: #2b00fe; font-family: verdana;">Dacă crezi, cât un bob de grâu și
acționezi cu tot sufletul pentru aproapele aflat în nevoie, de lângă tine,
atunci simți cum Iubirea, Iertarea LUI se revarsă asupra ta. <o:p></o:p></span></span></p>
<p class="MsoNormal" style="line-height: 115%;"><span style="line-height: 115%;"><span style="color: #2b00fe; font-family: verdana;">Nu cu kilogramul, sau gramul, ca la
contabilitate...„Tu ai făcut aceste jertfe...Adunăm păcatele, le scădem și în final
beneficiezi de 650 grame de Iubire și Iertare. Du-te acasă mai zi de 10 ori
Rugăciunea și mai câștigi 100 de grame!”<o:p></o:p></span></span></p>
<p class="MsoNormal" style="line-height: 115%;"><span style="line-height: 115%;"><span style="color: #2b00fe; font-family: verdana;">E JENANT.<o:p></o:p></span></span></p>
<p class="MsoNormal" style="line-height: 115%;"><span style="line-height: 115%;"><span style="color: #2b00fe; font-family: verdana;">Haideți mai bine să tăcem din gură. Să
nu ne mai autoevaluăm, cu glas tare, pe la Radio, Tv-uri, jignindu-i pe cei umili
care nu pot, nu au de unde „să dea”. Dacă avem de unde, să dăm că „primit va
fi!”, dar să o facem în/prin <span style="mso-spacerun: yes;"> </span><b>t ă c e r
e.</b><o:p></o:p></span></span></p>
<p class="MsoNormal" style="line-height: 115%;"><span style="line-height: 115%;"><span style="color: #2b00fe; font-family: verdana;">Să uităm de „cântar” și să nu-l mai asociem
niciodată cu credința noastră pravoslavnică. <o:p></o:p></span></span></p>
<p class="MsoNormal" style="line-height: 115%;"><span style="line-height: 115%;"><span style="color: #2b00fe; font-family: verdana;">Scot pălăria în fața întregului personal
medical din Bistrița - mă raportez în principal la realitatea de aici, de acasă
- și de fapt din întreaga Românie. Îl stimez și-l iubesc. Abnegația lui mă/ne
stimulează și mă/ne ajută să pășim cu încredere, mai departe.<o:p></o:p></span></span></p>
<p class="MsoNormal" style="line-height: 115%;"><span style="line-height: 115%;"><span style="color: #2b00fe; font-family: verdana;">Să le urmăm exemplul și să facem cât mai
multe fapte bune. Toți! <o:p></o:p></span></span></p>
<p class="MsoNormal" style="line-height: 115%;"><span style="line-height: 115%;"><span style="color: #2b00fe; font-family: verdana;">Să zicem un TATĂL NOSTRU din inimă,
măcar azi că e...DUMINICĂ. Veți vedea apoi că scăpăm, încet, încet și de
„guvid” și de alte multe necazuri. Numai așa putem spera că de mâine va începe
o nouă săptămână și că ne va fi mai bine. Doamne ajută! Nu-i așa?<o:p></o:p></span></span></p>
<p class="MsoNormal" style="line-height: 115%;"><b><span style="line-height: 115%;"><span style="color: #2b00fe; font-family: verdana;">Mircea I. Bătrânu</span><span style="font-size: 12pt;"><o:p></o:p></span></span></b></p><p class="MsoNormal" style="line-height: 115%;"><b><span style="line-height: 115%;"></span></b></p><div class="separator" style="clear: both; text-align: center;"><b><a href="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEi-l_w0Xmmar7c2vehumWYW-sXZvY67H1b2TVUcaGdXDK3TQNt1PUZNq-jIUbC3IQDKBjSbrxh7xfbT28N2T3AIGyxIMst3Sq360s3EbynkYSc5EIwILh1Upg8kymCjNIjex1Kep75bIQw/s1600/DSCN6762.JPG" imageanchor="1" style="margin-left: 1em; margin-right: 1em;"><img border="0" data-original-height="1200" data-original-width="1600" src="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEi-l_w0Xmmar7c2vehumWYW-sXZvY67H1b2TVUcaGdXDK3TQNt1PUZNq-jIUbC3IQDKBjSbrxh7xfbT28N2T3AIGyxIMst3Sq360s3EbynkYSc5EIwILh1Upg8kymCjNIjex1Kep75bIQw/s320/DSCN6762.JPG" width="320" /></a></b></div><b><br /><div class="separator" style="clear: both; text-align: center;"><a href="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEi2Tr7pSc4zNrcdvxa2b4zpNR6Gebi_jOThpsUQth-0PWPVKx2qvlBvPmd2WXclJASWbEYtTcy12YkYiBF3hkCGHptc7CnQmA-Fj09kvUr5tDxOUn6NyqCpuLEXh_5DI9v8GFdWcA68zBs/s1800/20170329_181230.jpg" imageanchor="1" style="margin-left: 1em; margin-right: 1em;"><img border="0" data-original-height="1012" data-original-width="1800" src="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEi2Tr7pSc4zNrcdvxa2b4zpNR6Gebi_jOThpsUQth-0PWPVKx2qvlBvPmd2WXclJASWbEYtTcy12YkYiBF3hkCGHptc7CnQmA-Fj09kvUr5tDxOUn6NyqCpuLEXh_5DI9v8GFdWcA68zBs/s320/20170329_181230.jpg" width="320" /></a></div><br /><div class="separator" style="clear: both; text-align: center;"><a href="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEiBd_0o244Piyktp5tNMi8l99SrUYeq09UDxELPnkUZvSbbglXOR3IR8Jrp-fZIhKvSXkkRxklnTDZF6LY_HlthVTJmqa8zAPhISCW6EpQhDWnBW-70hBgQxcLoM1M7rLhptlnp_aH68aE/s1008/Rugaciune.jpg" imageanchor="1" style="margin-left: 1em; margin-right: 1em;"><img border="0" data-original-height="782" data-original-width="1008" src="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEiBd_0o244Piyktp5tNMi8l99SrUYeq09UDxELPnkUZvSbbglXOR3IR8Jrp-fZIhKvSXkkRxklnTDZF6LY_HlthVTJmqa8zAPhISCW6EpQhDWnBW-70hBgQxcLoM1M7rLhptlnp_aH68aE/s320/Rugaciune.jpg" width="320" /></a></div><br /><span style="color: #2b00fe; font-family: verdana;"><br /></span></b><p></p>Mircea I. Bătrânuhttp://www.blogger.com/profile/06540439744103512413noreply@blogger.com0tag:blogger.com,1999:blog-3984155542640025485.post-28601406814763954192021-02-07T09:54:00.000+02:002021-02-07T09:54:30.258+02:00FRUMUSEȚEA RUGĂCIUNII - TABLETA DE DUMINICĂ - 7 februarie 2021<p> </p><div class="separator" style="clear: both; text-align: center;"><a href="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEjC6BC9Zs7Q2juS9475z6SaOFI6qigsCk5bGS6xl-BOyLh6suNq6KXwuDb5Tqk5bOjT1D2_xbcxN4tSegFU2MOXUcLUUwDKouPNEhNUsUlqU5hZnFDHXzBRKkHzga-l7Laoa4v1Mwod7vs/s780/Mihai+Eminescu.jpg" imageanchor="1" style="clear: left; float: left; margin-bottom: 1em; margin-right: 1em;"><img border="0" data-original-height="440" data-original-width="780" src="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEjC6BC9Zs7Q2juS9475z6SaOFI6qigsCk5bGS6xl-BOyLh6suNq6KXwuDb5Tqk5bOjT1D2_xbcxN4tSegFU2MOXUcLUUwDKouPNEhNUsUlqU5hZnFDHXzBRKkHzga-l7Laoa4v1Mwod7vs/s320/Mihai+Eminescu.jpg" width="320" /></a></div><p></p><p class="MsoNormal"><span lang="FR" style="font-size: 12.0pt; line-height: 107%;"><span style="color: #800180; font-family: arial;">Întotdeauna
când te apropii de cărți, faptic sau virtual, nu se poate să nu mai găsești
ceva ce nu știai că există. Senzația? E mai degrabă cea a unei idei ce te
străfulgeră prin puterea pătrunderii în adâncul sufletului, prin originalitate
și frumusețe. E încă un gol ce în fine se umple!<o:p></o:p></span></span></p>
<p class="MsoNormal"><span lang="FR" style="font-size: 12.0pt; line-height: 107%;"><span style="color: #800180; font-family: arial;">Așa
am dat peste această Rugăciune către Măicuța Sfântă - o bijuterie, ce spun ?
un diamant gata șlefuit - scrisă de Luceafărul nostru, al tuturor Românilor, <b>MIHAI
EMINESCU</b>.<o:p></o:p></span></span></p>
<p class="MsoNormal"><span lang="FR" style="font-size: 12.0pt; line-height: 107%;"><span style="color: #800180; font-family: arial;">Înainte
de a o folosi ca „Rugăciune” vă rog să o citiți cu voce tare, o dată, de două
ori…până când simțiți că v-a pătruns peste tot.<o:p></o:p></span></span></p>
<p class="MsoNormal"><span lang="FR" style="font-size: 12.0pt; line-height: 107%;"><span style="color: #800180; font-family: arial;">Abia
apoi, rugați-vă cu glas PIOS și sigur va face BINE!<o:p></o:p></span></span></p>
<p class="MsoNormal"><span lang="FR" style="font-size: 12.0pt; line-height: 107%;"><span style="color: #800180; font-family: arial;">/NU
o faceți formal! Va fi doar o…dublă jignire și e mare păcat !/<o:p></o:p></span></span></p>
<p class="MsoNormal"><span lang="FR" style="font-size: 12.0pt; line-height: 107%;"><span style="color: #800180; font-family: arial;">Așadar :</span><o:p></o:p></span></p>
<blockquote style="border: none; margin: 0px 0px 0px 40px; padding: 0px; text-align: left;"><blockquote style="border: none; margin: 0px 0px 0px 40px; padding: 0px; text-align: left;"><p class="MsoNormal" style="text-align: center;"><b><span lang="FR" style="line-height: 107%;"><span style="color: #2b00fe;">CRĂIASĂ
ALEGÂNDU-TE,</span></span></b></p></blockquote><blockquote style="border: none; margin: 0px 0px 0px 40px; padding: 0px; text-align: left;"><p class="MsoNormal" style="text-align: center;"><b><span lang="FR" style="line-height: 107%;"><span style="color: #2b00fe;">ÎNGENUNCHEM
RUGÂNDU-TE,</span></span></b></p></blockquote><blockquote style="border: none; margin: 0px 0px 0px 40px; padding: 0px; text-align: left;"><p class="MsoNormal" style="text-align: center;"><b><span lang="FR" style="line-height: 107%;"><span style="color: #2b00fe;">ÎNALȚĂ-NE,
NE MÂNTUIE</span></span></b></p></blockquote><blockquote style="border: none; margin: 0px 0px 0px 40px; padding: 0px; text-align: left;"><p class="MsoNormal" style="text-align: center;"><b><span lang="FR" style="line-height: 107%;"><span style="color: #2b00fe;">DIN
VALUL CE NE BÂNTUIE;</span></span></b></p></blockquote><blockquote style="border: none; margin: 0px 0px 0px 40px; padding: 0px; text-align: left;"><p class="MsoNormal" style="text-align: center;"><b><span lang="FR" style="line-height: 107%;"><span style="color: #2b00fe;">FII
SCUT DE ÎNTĂRIRE</span></span></b></p></blockquote><blockquote style="border: none; margin: 0px 0px 0px 40px; padding: 0px; text-align: left;"><p class="MsoNormal" style="text-align: center;"><b><span lang="FR" style="line-height: 107%;"><span style="color: #2b00fe;">ȘI
ZID DE MÂNTUIRE,</span></span></b></p></blockquote><blockquote style="border: none; margin: 0px 0px 0px 40px; padding: 0px; text-align: left;"><p class="MsoNormal" style="text-align: center;"><b><span lang="FR" style="line-height: 107%;"><span style="color: #2b00fe;">PRIVIREA-ȚI
ADORATĂ</span></span></b></p></blockquote><blockquote style="border: none; margin: 0px 0px 0px 40px; padding: 0px; text-align: left;"><p class="MsoNormal" style="text-align: center;"><b><span lang="FR" style="line-height: 107%;"><span style="color: #2b00fe;">ASUPRĂ-NE
COBOARĂ,</span></span></b></p></blockquote><blockquote style="border: none; margin: 0px 0px 0px 40px; padding: 0px; text-align: left;"><p class="MsoNormal" style="text-align: center;"><b><span lang="FR" style="line-height: 107%;"><span style="color: #2b00fe;">O,
MAICĂ PREACURATĂ</span></span></b></p></blockquote><blockquote style="border: none; margin: 0px 0px 0px 40px; padding: 0px; text-align: left;"><p class="MsoNormal" style="text-align: center;"><b><span lang="FR" style="line-height: 107%;"><span style="color: #2b00fe;">ȘI
PURUREA FECIOARĂ,</span></span></b></p></blockquote><blockquote style="border: none; margin: 0px 0px 0px 40px; padding: 0px; text-align: left;"><p class="MsoNormal" style="text-align: center;"><b><span lang="FR" style="line-height: 107%;"><span style="color: #2b00fe;">MARIE!</span></span></b></p></blockquote><blockquote style="border: none; margin: 0px 0px 0px 40px; padding: 0px; text-align: left;"><p class="MsoNormal" style="text-align: center;"><b><span lang="FR" style="line-height: 107%;"><span style="color: #2b00fe;"> Mihai Eminescu </span></span></b></p></blockquote></blockquote>
<p class="MsoNormal"><b><span lang="FR" style="font-size: 12.0pt; line-height: 107%;"><o:p> </o:p></span></b></p>
<p class="MsoNormal"><span lang="FR" style="font-size: 12.0pt; line-height: 107%;"><span style="color: #800180; font-family: georgia;">Vă
doresc o duminică frumoasă, cu sănătate și iubire. La fel, o săptămână, numai
de bine.<o:p></o:p></span></span></p>
<p class="MsoNormal"><b><span lang="FR" style="font-size: 12.0pt; line-height: 107%;"><span style="color: #800180; font-family: georgia;">Mircea
I. Bătrânu</span><o:p></o:p></span></b></p><p class="MsoNormal"><b><span lang="FR" style="font-size: 12.0pt; line-height: 107%;"></span></b></p><div class="separator" style="clear: both; text-align: center;"><b><a href="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEizFX9xVPTt_QKFgq3ykf5EurKwOTiUb8gPV2cdKxVB366yGX8BaAik2dP8tG-VbgU3Q8Yht4ibykYzJ1j4llu_23yra8T-dZQHT8l6SZfONSY5y23hWH2L8syqBK_oYuRxQwtlT-86CFE/s1245/Rugaciune+de+Mihai+Eminescu.jpg" imageanchor="1" style="margin-left: 1em; margin-right: 1em;"><img border="0" data-original-height="1245" data-original-width="828" height="348" src="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEizFX9xVPTt_QKFgq3ykf5EurKwOTiUb8gPV2cdKxVB366yGX8BaAik2dP8tG-VbgU3Q8Yht4ibykYzJ1j4llu_23yra8T-dZQHT8l6SZfONSY5y23hWH2L8syqBK_oYuRxQwtlT-86CFE/w232-h348/Rugaciune+de+Mihai+Eminescu.jpg" width="232" /></a> </b></div><div class="separator" style="clear: both; text-align: center;"><b><br /></b></div><b><br /><span style="color: #800180; font-family: georgia;"><br /></span></b><p></p>Mircea I. Bătrânuhttp://www.blogger.com/profile/06540439744103512413noreply@blogger.com0tag:blogger.com,1999:blog-3984155542640025485.post-40708597463980219602021-01-23T10:12:00.001+02:002021-01-23T10:24:24.986+02:00Ce copertă vă place?<p><span style="color: #800180;"> Data trecută ați ales pe următoarea:</span></p><div class="separator" style="clear: both; text-align: center;"><a href="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEhDzZlNTSLbZYfeCkaqxKDI7qb8_4voMbljp131SwB3-pm0t0VKKq8BsngWIbrwHy34mkEj4MD8vktnYwcE7OHJFcY28N8rttl4fAyIrrMlfGhTlBUYl0Erj8tZquX-BTp-HhYwlqHKMM4/s997/Coperta+2.jpg" style="margin-left: 1em; margin-right: 1em;"><img border="0" data-original-height="997" data-original-width="563" height="320" src="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEhDzZlNTSLbZYfeCkaqxKDI7qb8_4voMbljp131SwB3-pm0t0VKKq8BsngWIbrwHy34mkEj4MD8vktnYwcE7OHJFcY28N8rttl4fAyIrrMlfGhTlBUYl0Erj8tZquX-BTp-HhYwlqHKMM4/s320/Coperta+2.jpg" /></a></div><span style="color: #800180;">Acum vă mai propun alte 2 idei:</span><div><span><a name='more'></a></span><h1 style="text-align: left;"><span style="color: #800180;"><br /></span></h1><div><div class="separator" style="clear: both; text-align: center;"><a href="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEjGh-tpQsngYkn8RIVVQJduNa-nh-WlL2Wjj32W6_5MGt4UdKq71OEA75hhZegU3THg9N97pwdcuTTS0pq3Wl-qCETnJqt3egUCI99YR0cd5RKRPxQ1VGGAxEUwLh4oXxZrBn8B_BNsa8k/s876/Coperta+3.jpg" style="margin-left: 1em; margin-right: 1em;"><img border="0" data-original-height="876" data-original-width="574" height="320" src="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEjGh-tpQsngYkn8RIVVQJduNa-nh-WlL2Wjj32W6_5MGt4UdKq71OEA75hhZegU3THg9N97pwdcuTTS0pq3Wl-qCETnJqt3egUCI99YR0cd5RKRPxQ1VGGAxEUwLh4oXxZrBn8B_BNsa8k/s320/Coperta+3.jpg" /></a><div class="separator" style="clear: both; text-align: center;"><a href="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEgJ1kOO99ZJuMqtMT0roiIFv8fZgBLPIG11qrhEgHrZtD3m2sszkD5H54SqiSJTlPuJ0RHmAJYRDWeiTmrw-8QIoOlsrM3C5VpDHIqyWFIIJCD05iVdOO79lf6SCt-7VlQPSQseooXHFqY/s844/Coperta+4.jpg" style="margin-left: 1em; margin-right: 1em;"><img border="0" data-original-height="844" data-original-width="564" height="320" src="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEgJ1kOO99ZJuMqtMT0roiIFv8fZgBLPIG11qrhEgHrZtD3m2sszkD5H54SqiSJTlPuJ0RHmAJYRDWeiTmrw-8QIoOlsrM3C5VpDHIqyWFIIJCD05iVdOO79lf6SCt-7VlQPSQseooXHFqY/s320/Coperta+4.jpg" /></a></div><br /></div><div class="separator" style="clear: both; text-align: left;"><br /></div><div class="separator" style="clear: both; text-align: left;"><span style="color: #800180;">Tot ca să vă incit, iată și o secvență din <span> ARGUMENT - <i>textul în loc de Prefață</i>:</span></span></div><div class="separator" style="clear: both; text-align: left;"><span><br /></span></div><div class="separator" style="clear: both; text-align: left;"><p class="MsoNormal" style="line-height: 115%;"><u><span style="font-family: "Times New Roman",serif; font-size: 12.5pt; line-height: 115%; mso-bidi-font-family: Arial; mso-bidi-font-size: 11.0pt; mso-fareast-font-family: Calibri;"><span style="color: #2b00fe;">Proză fantastică<o:p></o:p></span></span></u></p>
<p align="center" class="MsoNormal" style="line-height: 115%; text-align: center;"><b><span style="font-family: "Times New Roman",serif; font-size: 18pt; line-height: 115%; mso-bidi-font-family: Arial; mso-bidi-font-size: 16.0pt; mso-fareast-font-family: Calibri;"><span style="color: #2b00fe;">V a m p i r u l<o:p></o:p></span></span></b></p>
<p align="center" class="MsoNormal" style="line-height: 115%; text-align: center;"><b><i><span face=""Calibri Light",sans-serif" style="font-size: 12.5pt; line-height: 115%; mso-ascii-theme-font: major-latin; mso-bidi-font-size: 11.0pt; mso-bidi-theme-font: major-latin; mso-fareast-font-family: Calibri; mso-hansi-theme-font: major-latin;"><span style="color: #2b00fe;">Roman<o:p></o:p></span></span></i></b></p>
<p class="MsoNormal" style="line-height: 115%;"><b><i><span style="font-size: 14pt; line-height: 115%; mso-bidi-font-family: Calibri; mso-bidi-font-size: 12.0pt; mso-bidi-theme-font: minor-latin; mso-fareast-font-family: Calibri;"><span style="color: #2b00fe;">Argument<o:p></o:p></span></span></i></b></p>
<p class="MsoNormal" style="line-height: 115%;"><span style="font-size: 12.5pt; line-height: 115%; mso-bidi-font-family: Calibri; mso-bidi-font-size: 11.0pt; mso-bidi-theme-font: minor-latin; mso-fareast-font-family: Calibri;"><span style="color: #2b00fe;">De ce am scris
acest roman?<o:p></o:p></span></span></p>
<p class="MsoNormal" style="line-height: 115%;"><span style="font-size: 12.5pt; line-height: 115%; mso-bidi-font-family: Calibri; mso-bidi-font-size: 11.0pt; mso-bidi-theme-font: minor-latin; mso-fareast-font-family: Calibri;"><span style="color: #2b00fe;">Din două
considerente, pentru mine, azi, convingeri.<o:p></o:p></span></span></p>
<p class="MsoNormal" style="line-height: 115%;"><span style="color: #2b00fe;"><b><span style="font-size: 12.5pt; line-height: 115%; mso-bidi-font-family: Calibri; mso-bidi-font-size: 11.0pt; mso-bidi-theme-font: minor-latin; mso-fareast-font-family: Calibri;">Primul
considerent</span></b><span style="font-size: 12.5pt; line-height: 115%; mso-bidi-font-family: Calibri; mso-bidi-font-size: 11.0pt; mso-bidi-theme-font: minor-latin; mso-fareast-font-family: Calibri;"> - Nimic nu este nou, nouț, sub soare. Nu noi
am inventat roata ci predecesorii noștri. Ideea de întâietate certă e o
prostie, un tembelism. Dacă mă gândesc bine, miile de pagini citite de-a lungul
vieții, nu m-au ajutat efectiv ci mi-au fost doar niște jaloane minore pe tărâmul
culturii. Au mărit numai „zoom”-ul aparatului meu de fotografiat, ca să văd cât
de vast e de fapt totul. M-au făcut să mă simt ca un pigmeu. Aș fi devenit un
sclav al marilor devansieri. De la Aristotel, la Seneca, la Ioan Gură de Aur,
la Augustin, la Thomas Morus, la Descartes, la Kant, la...ajungi să te tot
prosternezi, să tot faci plecăciuni și vei sfârși prin a uita că ai putea chiar
și tu să scrii ceva de-al tău - mă sfiesc să-i spun „original” - deoarece ești
atât de îmbibat cu ideile lor că nu te vei mai putea niciodată desprinde. Și
atunci? Fie îi adulezi pe față și vei deveni astfel...istoric și critic literar
(sorry! - nu vă mai dau și exemple că sunt convins, cunoașteți destule), fie,
vei ieși din casa cărților, vei renunța la statutul călduț de „Library mouse” -
„șoarece de bibliotecă” și te vei întoarce la viața-viață, încercând să uiți,
dacă s-ar putea tot, din cele citite în sălile de lectură, între rafturi. Experiența
livrescă nu valorează astfel aproape nimic. Nu te ajută mai defel când e să dai
cu fundul de pământ.<o:p></o:p></span></span></p>
<p class="MsoNormal" style="line-height: 115%;"><span style="font-size: 12.5pt; line-height: 115%; mso-bidi-font-family: Calibri; mso-bidi-font-size: 11.0pt; mso-bidi-theme-font: minor-latin; mso-fareast-font-family: Calibri;"><span style="color: #2b00fe;">Viața-viață!
Aceasta este chestiunea care m-a preocupat de vreo 10 ani buni încoace și
continuă să mă preocupe până la capătul de linie al tramvaiului vieții mele. Am
scris până atunci destul pentru alții. Ajunge! Despre v o i , despre ceea ce ne înconjoară, despre
preocupări, căderi, reveniri, despre depresii, despre optimism, despre sex, despre
iubire și ură, altruism și invidie viscerală, despre viață și moarte, despre
lumea de aici și cea de dincolo...am scris prea puțin. Și rău am făcut! <o:p></o:p></span></span></p>
<p class="MsoNormal" style="line-height: 115%;"><span style="font-size: 12.5pt; line-height: 115%; mso-bidi-font-family: Calibri; mso-bidi-font-size: 11.0pt; mso-bidi-theme-font: minor-latin; mso-fareast-font-family: Calibri;"><span style="color: #2b00fe;">Despre Rai nu pot
să vă dau nicio coordonată. Nu am trecut încă pe acolo. Despre iad însă, da,
da, da! Știu mult mai multe.<o:p></o:p></span></span></p>
<p class="MsoNormal" style="line-height: 115%;"><span style="font-size: 12.5pt; line-height: 115%; mso-bidi-font-family: Calibri; mso-bidi-font-size: 11.0pt; mso-bidi-theme-font: minor-latin; mso-fareast-font-family: Calibri;"><span style="color: #2b00fe;">Iată, acesta este
<b>primul considerent</b>, prima mea convingere. <o:p></o:p></span></span></p>
<p class="MsoNormal" style="line-height: 115%;"><span style="font-size: 12.5pt; line-height: 115%; mso-bidi-font-family: Calibri; mso-bidi-font-size: 11.0pt; mso-bidi-theme-font: minor-latin; mso-fareast-font-family: Calibri;"><span style="color: #2b00fe;">Iadul e aici! <o:p></o:p></span></span></p>
<p class="MsoNormal" style="line-height: 115%;"><span style="font-size: 12.5pt; line-height: 115%; mso-bidi-font-family: Calibri; mso-bidi-font-size: 11.0pt; mso-bidi-theme-font: minor-latin; mso-fareast-font-family: Calibri;"><span style="color: #2b00fe;">Printre noi, cu
noi, din noi, pentru noi și chiar împotriva noastră. Vampirii, strigoii,
moroii, vârcolacii, demonii, pricolicii, zombii,
mai nou, ș.a.m.d. sunt printre noi, cu noi, vin din noi. Îmi pare rău, dar, de
ceva timp încoace, totul este cât se poate de vizibil.../<i>va urma și sper că se va termina până în iunie 2021/</i></span><o:p></o:p></span></p></div><div class="separator" style="clear: both; text-align: left;"><span style="color: #800180;"><b>Mircea I. Bătrânu</b></span></div><br /><div style="text-align: center;"><br /></div><p><br /></p></div></div>Mircea I. Bătrânuhttp://www.blogger.com/profile/06540439744103512413noreply@blogger.com0tag:blogger.com,1999:blog-3984155542640025485.post-24069122215512988902020-12-23T09:58:00.001+02:002020-12-26T11:07:56.112+02:00Micuța Louise - Proză fantastică de Crăciun<div style="text-align: left;"><span style="color: #800180; font-family: georgia;"><i><span lang="FR" style="line-height: 107%;">De Cr</span></i><i><span style="line-height: 107%;">ăciun - Proză
fantastică - <o:p></o:p></span></i></span></div>
<p class="MsoNormal"><b><i><span style="color: #800180; font-family: georgia;">f.f. scurtă/ pentru cititori grăbiți!/<o:p></o:p></span></i></b></p>
<p class="MsoNormal"><b><span style="line-height: 107%;"><span style="color: #800180; font-family: georgia;">Micuța Louise//
La Petite Louise<o:p></o:p></span></span></b></p>
<p class="MsoNormal"><span style="line-height: 107%;"><span style="color: #800180; font-family: georgia;">Catedrala din Reims, în stil
gotic, este una dintre cele mai frumoase catedrale din Franța, terminată în
secolul al XIV-lea. Este consacrată Fecioarei Maria. Închideți ochii. Imaginați-o de Crăciun...<o:p></o:p></span></span></p>
<p class="MsoNormal"><span style="color: #800180; font-family: georgia;"><span style="line-height: 107%;">- <b>Mamă, mama când pot să merg la leagăn?</b>
- întrebă, arzând de nerăbdare, o
bijuterie de fetiță, din apropiere. Ochi mari, de un albastru ireal, păr blond,
cârlionțat și o voce puternică de ciocârlie, inconfundabilă, cu toată zarva din
jur.<o:p></o:p></span></span></p><p class="MsoNormal"><span style="color: #800180; font-family: georgia;"></span></p><div class="separator" style="clear: both; text-align: center;"><span style="color: #800180; font-family: georgia;"><a href="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEgqJdD4bhbblMM90LFytwd-uwHIh1ZjOiakq4N5iNOyadYjthuwG9Tgv0uIN2qsubXXcRw91ApDZor2y0SULoe3VzBH30LzAUioNoOd3PnpCbu23uQdGY5-KIq8EVoBLu_wPJ_vycSkbEQ/s680/Cea+mai+frumoasa+din+lume+-+Kristina+Pimenova+1+.jpeg" style="clear: left; float: left; margin-bottom: 1em; margin-right: 1em;"><img border="0" data-original-height="680" data-original-width="680" height="200" src="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEgqJdD4bhbblMM90LFytwd-uwHIh1ZjOiakq4N5iNOyadYjthuwG9Tgv0uIN2qsubXXcRw91ApDZor2y0SULoe3VzBH30LzAUioNoOd3PnpCbu23uQdGY5-KIq8EVoBLu_wPJ_vycSkbEQ/w200-h200/Cea+mai+frumoasa+din+lume+-+Kristina+Pimenova+1+.jpeg" width="200" /></a></span></div><span style="color: #800180; font-family: georgia;">Era mare vânzoleala. Corurile
mixte, de adulți și copii, extrem de numeroase cu acest prilej, intonau „</span><i style="color: #800180; font-family: georgia;">Douce nuit</i><span style="color: #800180; font-family: georgia;">”, „</span><i style="color: #800180; font-family: georgia;">Noapte de vis</i><span style="color: #800180; font-family: georgia;">”, în timp ce „actorii” anonimi își ocupau locurile pe
scena improvizată în dreapta intrării principale.</span><p></p>
<p class="MsoNormal"><span style="line-height: 107%;"><span style="color: #800180; font-family: georgia;">În mărime naturală, cu
scenografie, lumini, animale, „ciobani”, „magi”+ personajele principale: Iosif
și Maria și un bebeluș în scutece, într-un leagăn vechi, cu talpă rotundă de
hopa-mitică. <o:p></o:p></span></span></p>
<p class="MsoNormal"><span style="line-height: 107%;"><span style="color: #800180; font-family: georgia;">Se întâmpla, sub privirile noastre
uimite, reconstituirea<i> live</i>, cât mai
fidel posibil, a nașterii Mântuitorului: <b><i>LA CRÈCHE VIVANTE</i></b>!<span></span></span></span></p><a name='more'></a><span style="color: #800180; font-family: georgia;"><o:p></o:p></span><p></p>
<p><span style="color: #2b00fe; font-family: georgia;">O reprezentare a scenei Nașterii
lui Isus Hristos, dar nu cu statui, cu păpuși, în decor de muzeu, ci totul pe <b>VIU</b>! </span></p><p class="MsoNormal"><span style="line-height: 107%;"><span style="color: #2b00fe; font-family: georgia;">Și interesant și rar, cu atâția
„actori” și figuranți. Imaginați-vă câți spectatori, câtă lume! Clerici,
oficialități, ziariști, posturi de radio, televiziuni care transmiteau în
direct. Mii de credincioși, turiști, atrași de speciala sărbătoare, gură-cască
etc. O mare de copii, cu părinți, bunici, neamuri. <o:p></o:p></span></span></p><p class="MsoNormal"><span style="line-height: 107%;"><span style="color: #2b00fe; font-family: georgia;">Legenda spune că aceștia au privilegiul,
fiind cei mai curați la suflet, să obțină de la Dumnezeu ceea ce-și doresc
dacă, imediat după slujba religioasă, ating pruncul sau cel puțin leagănul,
rugându-se. Acum, cu atât mai mult valabilă, când nu era vorba de statuete, ci
de oameni și un bebeluș în carne și oase! <o:p></o:p></span></span></p><p class="MsoNormal"><span style="color: #2b00fe; font-family: georgia;"><b><span style="line-height: 107%;">-</span></b><b><span style="line-height: 107%;"> Mamă, mama
vreau să merg acuma!</span></b><span style="line-height: 107%;"> - strigă
Louise, așa o chema pe mica „ciocârlie” - <b>uite
câtă lume! câți copii! Nu ajung acolo niciodată! Ce mă fac dacă moare bunica?!<o:p></o:p></b></span></span></p><p class="MsoNormal"><span style="color: #2b00fe; font-family: georgia;"><b><span style="line-height: 107%;">-</span></b><b><span style="line-height: 107%;"> Lasă dragă
că vei ajunge</span></b><span style="line-height: 107%;"> - încerca să
o liniștească maică-sa. <b>Ți-am explicat
și acasă: Mai întâi cântă corurile, apoi e o scurtă slujbă și o predică a
episcopului, nu lungă! Abia apoi puteți voi, copiii să mergeți la leagăn. E
clar?<o:p></o:p></b></span></span></p><p class="MsoNormal"><span style="color: #2b00fe; font-family: georgia;"><b><span style="line-height: 107%;">-</span></b><b><span style="line-height: 107%;"> Da.</span></b><span style="line-height: 107%;"> <o:p></o:p></span></span></p><p class="MsoNormal" style="line-height: 115%; margin-bottom: 10pt;"><span style="line-height: 115%;"><span style="color: #2b00fe; font-family: georgia;">Un „da” stins, venit
târziu și deloc convins din partea micuței. Părinții fetiței erau tineri. Mama,
ca de obicei, mai blândă, mai dispusă la concesii. Tatăl, ușor nervos că fusese
probabil silit să le însoțească în piață, o strânse parcă puțin mai tare de
mână pe micuța Louise. E bine să înțelegeți că nici ceilalți copii nu erau mai
cuminți. Hărmălaia era de nedescris. Unii vroiau rachete, alții săbii, fetele
păpuși. De dorit toți doreau câte ceva. Ei priveau evenimentul ca pe un bun
prilej să-i mai ceară ceva lui Moș Crăciun. <o:p></o:p></span></span></p><p class="MsoNormal" style="line-height: 115%; margin-bottom: 10pt;"><span style="line-height: 115%;"><span style="color: #2b00fe; font-family: georgia;">Fulgii cădeau senini,
frumoși, mari, aș spune chiar maiestuoși, peste piață, oameni, animale,
mașini.Își vedeau de treaba lor: puneau de o pace cu întreaga umanitate
deoarece urma să se întâmple <b><i>NAȘTEREA!<o:p></o:p></i></b></span></span></p><p class="MsoNormal" style="line-height: 115%; margin-bottom: 10pt;"><span style="color: #2b00fe; font-family: georgia;"><b><span style="line-height: 115%;">-</span></b><b><span style="line-height: 115%;"> Louise, vino aici</span></b><span style="line-height: 115%;"> - i-am spus
fetiței, după un schimb de priviri complice cu părinții ei. Am urcat-o pe o
strapontină, în fața noastră. Fiind mai sus, de acolo vedea și auzea mai bine.
Ochii spun întotdeauna totul. Trebuie numai să ai răbdare să-i înțelegi. Exprimă
în primul rând adevărul! Ca primul șuvoi impetuos de must ce iese din teascul
de struguri, prima dată. Adevărul acela primar, nefardat, lipsit de falsitatea
convenienței. Ochii povestesc cel mai bine despre bucurie sau furie,
satisfacție sau nemulțumire, adevăr sau minciună...<o:p></o:p></span></span></p><p class="MsoNormal" style="line-height: 115%; margin-bottom: 10pt;"><span style="line-height: 115%;"><span style="color: #2b00fe; font-family: georgia;">Acum și fetița și
mama mă priveau cu recunoștință. Până și tatăl Louisei era mulțumit că scăpase
de pisălogeală.<o:p></o:p></span></span></p><p class="MsoNormal" style="line-height: 115%; margin-bottom: 10pt;"><span style="line-height: 115%;"><span style="color: #2b00fe; font-family: georgia;">În fața catedralei
manifestarea intrase în linie dreaptă. Se derula deja slujba. Amplificarea era
foarte bună. Acel <i>Amin</i> repetat,
cântat acum de atâtea coruri, răsuna înălțător în noaptea de poveste de iarnă
ce se lăsa peste oraș. Timpul părea că zboară. Vag, am auzit și cuvântul de
încheiere al episcopului, un om amabil, cult, cu mare experiență de viață care
a explicat succint semnificația și importanța sărbătorii. I-am fost prezentat
după eveniment și m-a impresionat prin profunzime și simplitate. Toată atenția
mi se focalizase pe copii. Înfiorarea lor era în creștere, așteptarea imensă. <o:p></o:p></span></span></p><p class="MsoNormal" style="line-height: 115%; margin-bottom: 10pt;"><span style="line-height: 115%;"><span style="color: #2b00fe; font-family: georgia;">Louise fremăta.
Era ca un atlet în blocstart, înainte de iminenta începere a cursei.<o:p></o:p></span></span></p><p class="MsoNormal" style="line-height: 115%; margin-bottom: 10pt;"><span style="line-height: 115%;"><span style="color: #2b00fe; font-family: georgia;">Dintr-o dată însă
se auzi din bazilică o bubuitură puternică, o explozie! Un fum gros și un miros
înțepător de cablu electric ars răzbătu prin ambrazurile de deasupra
intrărilor, pe unde se scoseseră suporții proiectoarelor de scenă. Apoi
întuneric, beznă și o liniște nefirească, de ev mediu. Ce șoc! <o:p></o:p></span></span></p><p class="MsoNormal" style="line-height: 115%; margin-bottom: 10pt;"><span style="line-height: 115%;"><span style="color: #2b00fe; font-family: georgia;">De pe cealaltă
parte a pieței continuau să lumineze, destul de slab, felinarele publice.
Păreau niște opaițe amărâte după luminile incandescente ale scenei de
adineauri. Vacarm, o oarecare debandadă și mai presus de toate, oftatul prelung,
general, al copiilor! Ei erau cei mai dezamăgiți. Urma să aibă loc momentul
lor! Au început să plângă, să strige, să implore. <o:p></o:p></span></span></p><p class="MsoNormal" style="line-height: 115%; margin-bottom: 10pt;"><span style="line-height: 115%;"><span style="color: #2b00fe; font-family: georgia;">Louise mi se părea
de departe cea mai afectată. Striga. Plângea în hohote.<o:p></o:p></span></span></p><p class="MsoNormal" style="line-height: 115%; margin-bottom: 10pt;"><span style="line-height: 115%;"><span style="color: #2b00fe; font-family: georgia;">Tot fără veste, a
intrat în funcțiune iluminatul de siguranță și amplificarea cotidiană a
bisericii. La un microfon s-a anunțat cu chiu cu vai că se fac verificări și că
accidentul se va remedia în cel mai scurt timp. Îmi aduc aminte că l-am însoțit
pe părintele responsabil și pe un director al primăriei în catedrală. Ce se
întâmplase? Cablul electric principal fusese prins sub roțile metalice ale unei
macarale ce asigura susținerea unei părți din scenografia de afară. Neglijență?
Întâmplare? Cine poate spune? <o:p></o:p></span></span></p><p class="MsoNormal" style="line-height: 115%; margin-bottom: 10pt;"><span style="line-height: 115%;"><span style="color: #2b00fe; font-family: georgia;">Oricum, pe atunci
nu se vorbea la tot pasul de terorism. Nici nu era cazul. Lumea era mai bună și
mai liniștită ca azi. <o:p></o:p></span></span></p><p class="MsoNormal" style="line-height: 115%; margin-bottom: 10pt;"><span style="line-height: 115%;"><span style="color: #2b00fe; font-family: georgia;">Electricienii
sosiți la fața locului și-au dat rapid seama cum stătea situația. Un asemenea cablu de putere nu putea fi reparat printr-o
simplă înnădire. Trebuia schimbat. La fel și contactorul principal din tabloul
general de curent care se topise pur și simplu...La recomandarea celor de la
protecția specială, panoul de curent a fost scos complet de sub tensiune. Fiind
foarte aproape, am fost și eu gură-cască, în grupul de curioși. Toată lumea a
fost rugată să părăsească biserica. Ușile au fost încuiate după plecarea
echipei de intervenții. S-a vorbit și de grupuri electrogene. În fine, povestea
putea dura mai mult de un ceas... Au fost date câteva explicații.<o:p></o:p></span></span></p><p class="MsoNormal" style="line-height: 115%; margin-bottom: 10pt;"><span style="line-height: 115%;"><span style="color: #2b00fe; font-family: georgia;">Lumea disciplinată
a înțeles. Mai puțin copiii. Nemulțumirea lor era ca o oală sub presiune. <o:p></o:p></span></span></p><p class="MsoNormal" style="line-height: 115%; margin-bottom: 10pt;"><span style="line-height: 115%;"><span style="color: #2b00fe; font-family: georgia;">Țiuia. <o:p></o:p></span></span></p><p class="MsoNormal" style="line-height: 115%; margin-bottom: 10pt;"><span style="line-height: 115%;"><span style="color: #2b00fe; font-family: georgia;">S-a distribuit
ceai cald și un vin fiert cu scorțișoară, foarte slab alcoolic dar foarte bun
și parfumat, cu <i>macarons</i>, niște
prăjiturele rotunde, de Crăciun, în mai multe culori, lipite câte două cu o
dulceață acrișoară, foarte bune la gust.<o:p></o:p></span></span></p><p class="MsoNormal" style="line-height: 115%; margin-bottom: 10pt;"><span style="color: #2b00fe; font-family: georgia;"><b><span style="line-height: 115%;">-</span></b><b><span style="line-height: 115%;"> Mamă, mama vreau
să merg acumaaa! Am stat destul!</span></b><span style="line-height: 115%;"> - striga Louise, mai tare
decât toți ceilalți. <b>Vreau să se facă
bine <i>Mamie</i>, bunicuța mea dragă! Numai
pe ea o am! Ce mă fac eu dacă nu-și mai revine?! </b>Apoi, izbucni și mai aprig
în plâns. <o:p></o:p></span></span></p><p class="MsoNormal" style="line-height: 115%; margin-bottom: 10pt;"><span style="line-height: 115%;"><span style="color: #2b00fe; font-family: georgia;">Ea nu voia
cadouri, jucării ca ceilalți copii. Bunica ei scumpă ajunsese semi paralizată în
urma unui accident vascular, din nefericire cu șanse foarte mici de
însănătoșire. Nu se putea mișca. Nu putea vorbi. Săraca stătea în pat și cu
ochiul scăpat de năpastă, plângea în tăcere. Fetița o iubea cum numai copiii
știu să o facă. Cu ea crescuse. Cu ea începuse să descopere lumea. <o:p></o:p></span></span></p><p class="MsoNormal" style="line-height: 115%; margin-bottom: 10pt;"><span style="line-height: 115%;"><span style="color: #2b00fe; font-family: georgia;">Louise știa că
dacă ajunge la leagăn, la pruncul sfânt și se roagă, bunica ei se va face bine!
Știa și credea! <o:p></o:p></span></span></p><p class="MsoNormal" style="line-height: 115%; margin-bottom: 10pt;"><span style="line-height: 115%;"><span style="color: #2b00fe; font-family: georgia;">Am încercat și eu
să o liniștesc explicându-i că nimeni nu va pleca acasă și că precis va putea
să-și îndeplinească dorința. Trebuia doar să mai aibă puțină paciență. I-am
arătat că și „actorii”, bebelușul cu mămica lui, părăsiseră între timp scena
pentru a se adăposti undeva la căldură. I-am explicat că de îndată ce va reveni
curentul totul se va relua și că ea, fiind atât de aproape, va putea fi printre
primii copii care vor atinge leagănul și pruncul. Între timp, oficialii de
lângă mine dădeau telefoane peste telefoane. Soluția cea mai eficientă părea a
fi aducerea unui grup electrogen de mare putere direct de la Paris. Era posibil
să se rezolve dar, oricum, tot dura aproape un ceas în plus! <o:p></o:p></span></span></p><p class="MsoNormal" style="line-height: 115%; margin-bottom: 10pt;"><span style="line-height: 115%;"><span style="color: #2b00fe; font-family: georgia;">Cei mici își
pierduseră cumpătul. Plângeau, țipau. Începuseră să alerge prin mulțime.<o:p></o:p></span></span></p><p class="MsoNormal" style="line-height: 115%; margin-bottom: 10pt;"><span style="color: #2b00fe; font-family: georgia;"><b><span style="line-height: 115%;">-</span></b><b><span style="line-height: 115%;"> Mama, Papa nu mai
pot să aștept! Acum trebuie să mă duc! Așa vrea bunica mea! Bunica! Bunicaaa!<o:p></o:p></span></b></span></p><div style="line-height: 115%; margin-bottom: 10pt; text-align: left;"><span style="color: #2b00fe; font-family: georgia;"><b><span style="line-height: 115%;">-</span></b><b><span style="line-height: 115%;"> Roagă-te să vină
mai repede curentul!-</span></b><span style="line-height: 115%;"> zise, într-o doară, mai mult ca să scape, tatăl
fetiței.<o:p></o:p></span></span></div><p class="MsoNormal" style="line-height: 115%; margin-bottom: 10pt;"><span style="line-height: 115%;"><span style="color: #2b00fe; font-family: georgia;">Louise își
împreună mâinile și le înălță, prin marea de fulgi, spre cer. Strigă cu lacrimi
în ochi, din tot sufletul ei de copil:<o:p></o:p></span></span></p><p class="MsoNormal" style="line-height: 115%; margin-bottom: 10pt;"><span style="color: #2b00fe; font-family: georgia;"><b><span style="line-height: 115%;">-</span></b><b><span style="line-height: 115%;"> Doamne ajută-mă,
ajut-o pe Mamie!<o:p></o:p></span></b></span></p><p class="MsoNormal" style="line-height: 115%; margin-bottom: 10pt;"><span style="line-height: 115%;"><span style="color: #2b00fe; font-family: georgia;">Și...brusc:
curentul reveni. <o:p></o:p></span></span></p><div style="line-height: 115%; margin-bottom: 10pt; text-align: left;"><span style="line-height: 115%;"><span style="color: #2b00fe; font-family: georgia;">Din senin, într-o
clipă!</span></span></div><div style="line-height: 115%; margin-bottom: 10pt; text-align: left;"><span style="line-height: 115%;"><span style="color: #2b00fe; font-family: georgia;">Tot așa cum și picase.
Proiectoarele, apoi stațiile, înregistrările magnetice, microfoanele...începură
să funcționeze. Ca un tren cu locomotivă cu aburi ce se pornește bătrânește,
dar sigur, din loc. Tot așa și manifestarea se reluă hotărât de unde se oprise.<br />
</span></span><span style="line-height: 115%;"><span style="color: #2b00fe; font-family: georgia;">Bineînțeles că Louise a fost
printre primii la bebeluș și la leagăn. Nu știu ce a spus acolo. <br /></span></span><span style="line-height: 115%;"><span style="color: #2b00fe; font-family: georgia;">La întoarcere a fost foarte
calmă, chiar fericită și împăcată cu ea și cu toată lumea.<br /> </span></span><span style="line-height: 115%;"><span style="color: #2b00fe; font-family: georgia;">Și-a pupat părinții. M-a
îmbrățișat și pe mine și a trimis bezele la toți cei din jur.<br /> </span></span><span style="line-height: 115%;"><span style="color: #2b00fe; font-family: georgia;">A sunat un telefon. Tatăl
fetiței a răspuns și apoi a rămas perplex.</span></span></div><div style="line-height: 115%; margin-bottom: 10pt; text-align: left;"><span style="color: #2b00fe; font-family: georgia;"><b><span style="line-height: 115%;">-Dragă, m-a sunat
mătușa. Hai să mergem repede acasă. Mama s-a mișcat și a început să vorbească.
A cerut supă de găină!<br /> <o:p></o:p></span></b></span><span style="line-height: 115%;"><span style="color: #2b00fe; font-family: georgia;">A luat-o în brațe
pe micuța Louise, și-au cerut scuze și au plecat în trombă.</span></span></div><div style="line-height: 115%; margin-bottom: 10pt; text-align: left;"><span style="color: #2b00fe; font-family: georgia;"><b><span style="line-height: 115%;">-</span></b><b><span style="line-height: 115%;"> Bunica mea,
bunica mea e bine!</span></b><span style="line-height: 115%;"> - striga bucuroasă Louise, din brațele tatălui ei,
către mine, către noi, către întreaga lume.</span></span></div><div style="line-height: 115%; margin-bottom: 10pt; text-align: left;"><span style="color: #2b00fe; font-family: georgia;"><span style="line-height: 115%;"><o:p></o:p></span></span><span style="line-height: 115%;"><span style="color: #2b00fe; font-family: georgia;">Nu vă mai spun ce
încântare și satisfacție pe toți copiii din piață. Da, acum putea veni Moș
Crăciun!<br /> </span></span><span style="line-height: 115%;"><span style="color: #2b00fe; font-family: georgia;">La plecare m-am
întâlnit și cu părintele responsabil. I-am mulțumit pentru că a urgentat
reparația și i-am povestit de clipele de fericire trăite alături de micuța
Louise. Acesta însă nu-și putea reveni din uluire:</span></span></div><div style="line-height: 115%; margin-bottom: 10pt; text-align: left;"><span style="color: #2b00fe; font-family: georgia;"><b><span style="line-height: 115%;">-Domnule, îmi cer
scuze. </span></b><span style="line-height: 115%;">(ușor jenat) <b>Nu numai
că nu am făcut nimic, dar nu știu cum s-a întâmplat...Cheile au fost tot timpul
la mine. Ușile le-am încuiat. Ați fost de față. Ați văzut și dumneavoastră! Și
acum...Haideți cu mine!</b></span></span></div><div style="line-height: 115%; margin-bottom: 10pt; text-align: left;"><span style="color: #2b00fe; font-family: georgia;"><span style="line-height: 115%;"><o:p></o:p></span></span><span style="line-height: 115%;"><span style="color: #2b00fe; font-family: georgia;">Omul, parcă
teleghidat, m-a poftit în catedrală să văd cu ochii mei. Mi-a arătat cu un gest
larg. Era evident un alt cablu. Nou, galben. M-a condus la tabloul electric.
Contactorul era tot nou și corect cuplat!</span></span></div><div style="line-height: 115%; margin-bottom: 10pt; text-align: left;"><span style="color: #2b00fe; font-family: georgia;"><b><span style="line-height: 115%;">-</span></b><b><span style="line-height: 115%;"> ...Și cheile,
cheile erau la mine !!! Am sunat acum câteva minute la intervenție. Nu, nu au
fost ei. Mi-au spus că numai mâine s-ar putea să găsească cablu! Și atunci?!</span></b></span></div><div style="line-height: 115%; margin-bottom: 10pt; text-align: left;"><span style="color: #2b00fe; font-family: georgia;"><b><span style="line-height: 115%;"><o:p></o:p></span></b></span><span style="line-height: 115%;"><span style="color: #2b00fe; font-family: georgia;">Ne-am privit, unul
pe altul, muți de uimire. Părintele a ridicat mâinile spre cer. Mi-am înălțat și
eu, cu sfială, privirea și mi-am făcut cruce, cum m-au învățat străbunica,
bunica și mama.</span></span></div><div style="line-height: 115%; margin-bottom: 10pt; text-align: left;"><span style="color: #2b00fe; font-family: georgia;"><b><span style="line-height: 115%;">Mare e puterea Ta
Doamne!</span></b><span style="line-height: 115%;"> - am gândit dar nu am mai avut forță să și articulez. Mai
era oare nevoie?</span></span></div><div style="line-height: 115%; margin-bottom: 10pt; text-align: left;"><span style="color: #2b00fe; font-family: georgia;"><span style="line-height: 115%;"><br /><o:p></o:p></span></span><b><span style="line-height: 115%;"><span style="color: #2b00fe; font-family: georgia;">Mircea I. Bătrânu </span></span></b></div><div style="line-height: 115%; margin-bottom: 10pt; text-align: left;"><b><span style="line-height: 115%;"><div class="separator" style="clear: both; text-align: center;"><a href="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEgff38lm58quQEcgFs9TEW5gOVNivlBWVTWqYzYa367FBzMPCXR2DYWmiiCv6tVn52EGEbsiDJWyvBjoyOe8UXb9IOTJX82SZiMzKy1E4W5CO3Z-Do1T7uG8d6Lkdvn3sTZGNek0EwrXD4/s571/Catedrala-din-Reims.jpg" style="margin-left: 1em; margin-right: 1em;"><img border="0" data-original-height="571" data-original-width="400" height="320" src="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEgff38lm58quQEcgFs9TEW5gOVNivlBWVTWqYzYa367FBzMPCXR2DYWmiiCv6tVn52EGEbsiDJWyvBjoyOe8UXb9IOTJX82SZiMzKy1E4W5CO3Z-Do1T7uG8d6Lkdvn3sTZGNek0EwrXD4/s320/Catedrala-din-Reims.jpg" /></a></div><br /><div class="separator" style="clear: both; text-align: center;"><a href="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEhmbMKwYk8MBL0ZoirbOgIe8rKzJzwgYhSkAbEqWTLGfsS-5dMEp39UKrxvy4yyRMpN9oyM8XFilsUs9M6rXu2g5P4miw1Jaa_MHYBt86FtOBFE11V-n7JVbW_3WCBoAnW2vbGybbdA3gtb/s950/Catedrala+de+la+Reims.jpg" style="margin-left: 1em; margin-right: 1em;"><img border="0" data-original-height="696" data-original-width="950" src="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEhmbMKwYk8MBL0ZoirbOgIe8rKzJzwgYhSkAbEqWTLGfsS-5dMEp39UKrxvy4yyRMpN9oyM8XFilsUs9M6rXu2g5P4miw1Jaa_MHYBt86FtOBFE11V-n7JVbW_3WCBoAnW2vbGybbdA3gtb/s320/Catedrala+de+la+Reims.jpg" width="320" /></a></div><br /><div class="separator" style="clear: both; text-align: center;"><a href="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEi6UXiaTb5Qni8-JPNsZi3_g6WVm3Qv6IVAhzPG8aE6HDPqKntiBwgIG0MUym-QYWfutV0lGggFTf04ZKf3bj2L70ZTPoU3o-URTF41hgX2H57bk1-_R_zoI-wZdETFgDaMRY7oX2xdWD0/s640/200-spectateurs-pour-la-premiere-de-la-creche-vivante.jpg" style="margin-left: 1em; margin-right: 1em;"><img border="0" data-original-height="360" data-original-width="640" src="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEi6UXiaTb5Qni8-JPNsZi3_g6WVm3Qv6IVAhzPG8aE6HDPqKntiBwgIG0MUym-QYWfutV0lGggFTf04ZKf3bj2L70ZTPoU3o-URTF41hgX2H57bk1-_R_zoI-wZdETFgDaMRY7oX2xdWD0/s320/200-spectateurs-pour-la-premiere-de-la-creche-vivante.jpg" width="320" /></a></div><br /><div class="separator" style="clear: both; text-align: center;"><a href="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEiduAtZJiBAwjZLc3o_WXX9_6GFLRqrTgxY2TzTkoMmR_ApKeOusFFIYXx1np5fLLt2tKBObEQkLWob9YuXV3pvhqnfO2b65GjXW-s2P4WfxazRhqpezrBVMbxArQ0uCMY9a-TegA4FgeA/s889/neige+a+reims.jpg" style="margin-left: 1em; margin-right: 1em;"><img border="0" data-original-height="889" data-original-width="591" height="320" src="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEiduAtZJiBAwjZLc3o_WXX9_6GFLRqrTgxY2TzTkoMmR_ApKeOusFFIYXx1np5fLLt2tKBObEQkLWob9YuXV3pvhqnfO2b65GjXW-s2P4WfxazRhqpezrBVMbxArQ0uCMY9a-TegA4FgeA/s320/neige+a+reims.jpg" /></a></div><br /><div class="separator" style="clear: both; text-align: center;"><a href="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEiB51oCP9fpdgZUrgeRWRyUDmAS8sImIjPkeCC0sMzjHfSoaLbO22ACQkCLKDSgXqSA5Ja1tsDLfis23rfIv988-cw8sa1M7P7NxXBvMEFOvJXKINAO12k35xH73retbgDukMFHiQ263R4/s540/reims-marne+en+hiver.jpg" style="margin-left: 1em; margin-right: 1em;"><img border="0" data-original-height="360" data-original-width="540" src="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEiB51oCP9fpdgZUrgeRWRyUDmAS8sImIjPkeCC0sMzjHfSoaLbO22ACQkCLKDSgXqSA5Ja1tsDLfis23rfIv988-cw8sa1M7P7NxXBvMEFOvJXKINAO12k35xH73retbgDukMFHiQ263R4/s320/reims-marne+en+hiver.jpg" width="320" /></a></div><br /><div class="separator" style="clear: both; text-align: center;"><a href="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEhpbDJqFRU1uF87USJHNHe3b4gan6CxXo_hZyBOswbyPybbV8ltTQIhUVWmo0tkhj_7Egsz3mvCJRCxV5ElVy3744ws1BsxPDfRqZHDDrhih4eelmEtk68cg0H7YaLPQVfZyPonjM4xZdg/s2048/Creche+a+Reims.jpg" style="margin-left: 1em; margin-right: 1em;"><img border="0" data-original-height="1536" data-original-width="2048" src="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEhpbDJqFRU1uF87USJHNHe3b4gan6CxXo_hZyBOswbyPybbV8ltTQIhUVWmo0tkhj_7Egsz3mvCJRCxV5ElVy3744ws1BsxPDfRqZHDDrhih4eelmEtk68cg0H7YaLPQVfZyPonjM4xZdg/s320/Creche+a+Reims.jpg" width="320" /></a></div><br /><div class="separator" style="clear: both; text-align: center;"><a href="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEhL76-6tDtGFBxgD8HZw5jJWBF1ratgVlGNqs_c9RgeIUW8aKRJs9BE_m2ohca9fNTXnbUZamMdadlsRmb6BejccOCYBDh8LZtD0gH5sNg5eFPgY1m_xdGBzLxZtHcOvObTizcyPsleEqU/s2048/la-creche-de-cath87.jpg" style="margin-left: 1em; margin-right: 1em;"><img border="0" data-original-height="1536" data-original-width="2048" src="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEhL76-6tDtGFBxgD8HZw5jJWBF1ratgVlGNqs_c9RgeIUW8aKRJs9BE_m2ohca9fNTXnbUZamMdadlsRmb6BejccOCYBDh8LZtD0gH5sNg5eFPgY1m_xdGBzLxZtHcOvObTizcyPsleEqU/s320/la-creche-de-cath87.jpg" width="320" /></a></div><br /><div class="separator" style="clear: both; text-align: center;"><a href="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEjwZk-1Fq4che03DV9jVhyeSNxa6fRmlv0wWqKI5j4xnNyaCfERWqPzAaM6YZRyemE97cCahikIpd9l2cmXIFDvWqE_Wth1IDxElZnkk7RRh7kqNlmxGADSqwJHQhi0Lg7_DZsilV8FqfU/s500/Reims+pendant+l%2527hiver.jpg" style="margin-left: 1em; margin-right: 1em;"><img border="0" data-original-height="500" data-original-width="375" height="320" src="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEjwZk-1Fq4che03DV9jVhyeSNxa6fRmlv0wWqKI5j4xnNyaCfERWqPzAaM6YZRyemE97cCahikIpd9l2cmXIFDvWqE_Wth1IDxElZnkk7RRh7kqNlmxGADSqwJHQhi0Lg7_DZsilV8FqfU/s320/Reims+pendant+l%2527hiver.jpg" /></a></div><br /><span style="color: #2b00fe; font-family: georgia;"><br /></span></span></b></div><p>
</p><p><span style="color: #800180; font-family: georgia;"><br /></span></p>Mircea I. Bătrânuhttp://www.blogger.com/profile/06540439744103512413noreply@blogger.com0tag:blogger.com,1999:blog-3984155542640025485.post-60713173469059288562020-11-08T10:12:00.000+02:002020-11-08T10:12:14.043+02:00VAMPIRUL - Proză Fantastică - /extrase/<p> <span style="color: #800180; font-family: verdana;">Dragii mei cititori și chiar fani,</span></p><p><span style="color: #800180; font-family: verdana;">Vă mulțumesc.</span></p><p><span style="color: #800180; font-family: verdana;"></span></p><div class="separator" style="clear: both; text-align: center;"><span style="color: #800180; font-family: verdana;"><a href="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEgBMlqhTH61y4g39ZN8wyABQTn5OVKJgGQXEgCd2EVz6nepANAhq7zHwBHsMPzZ5gJ8UffSaHc38PSU-MEau1Uz3JpB7mTtoTFDyjMwDigIRsLtbtUyfjKYG9atyz56dk7i4PmkVJoGIBI/s997/Vampir+8+-+Copy.jpg" imageanchor="1" style="margin-left: 1em; margin-right: 1em;"><img border="0" data-original-height="997" data-original-width="563" height="320" src="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEgBMlqhTH61y4g39ZN8wyABQTn5OVKJgGQXEgCd2EVz6nepANAhq7zHwBHsMPzZ5gJ8UffSaHc38PSU-MEau1Uz3JpB7mTtoTFDyjMwDigIRsLtbtUyfjKYG9atyz56dk7i4PmkVJoGIBI/s320/Vampir+8+-+Copy.jpg" /></a></span></div><span style="color: #800180; font-family: verdana;"><br />Vă mulțumesc din suflet. M-ați lăsat PAF! Peste 11.700 de vizualizări la Proza Fantastică este dincolo de orice așteptare.</span><p></p><p><span style="color: #800180;"><span style="font-family: verdana;">O faceți geloasă până și pe JULIETA...Am să o rog să mai aștepte vreo câteva luni, ca să pot termina acest volum atât de drag vouă...cu frumosul, răzbunătorul, ce spun? , Justițiarul vampir Sandor...Deși bolnav, răcit, obosit, cu decese după mine, totuși nu am abandonat munca la volumul de </span><span style="font-family: verdana;">Proza </span><span style="font-family: verdana;">Fantastică. Am lucrat puțin și la propunerea de copertă...Vi-o redau mai jos. Cum vă place?</span></span></p><p><span style="font-family: verdana;"><span style="color: #800180;">Bonus este un ultim extras din text, ca să vă incit, dar și ca să vă răsplătesc caldul atașament.</span></span></p><p><span style="font-family: verdana;"><span style="color: #800180;">Merci din suflet.</span></span></p><p><span style="font-family: verdana;"><span style="color: #800180;">*** </span><span></span></span></p><a name='more'></a><p></p><p></p><p class="MsoNormal" style="line-height: 115%;"><span style="line-height: 115%;"><span style="color: #2b00fe; font-family: verdana;">-„ Am venit cu domnii marchizi și viconți și
însoțitoarele noastre. Te rog, de data aceasta să verifici cu atenție caii,
închiriați de la voi, să-ți iei o sabie, geanta cu instrumente și alifii și să
vii și tu cu noi. Mergem să vânăm un urs bătrân care atacă negustorii pe drumul
prin pădure și turmele de oi, din vale. <o:p></o:p></span></span></p>
<p class="MsoNormal" style="line-height: 115%;"><span style="line-height: 115%;"><span style="color: #2b00fe; font-family: verdana;">- Da, Excelență. Îndată.<o:p></o:p></span></span></p>
<p class="MsoNormal" style="line-height: 115%;"><span style="line-height: 115%;"><span style="color: #2b00fe; font-family: verdana;">Mama Stana nu se putu abține.<o:p></o:p></span></span></p>
<p class="MsoNormal" style="line-height: 115%;"><span style="line-height: 115%;"><span style="color: #2b00fe; font-family: verdana;">- Du-te, du-te, dar nu te băga, cum te știu de
iute, pe ursul ăla nebun. Tu nu te pricepi! Lasă-i pe senioriile lor că au fost
la multe vânători și știu cum să se lupte cu fiara...<o:p></o:p></span></span></p>
<p class="MsoNormal" style="line-height: 115%;"><span style="line-height: 115%;"><span style="color: #2b00fe; font-family: verdana;">- Tinuț – strigă temătoare și Maria – nu cumva
să pățești ceva că te omor în bătaie! Mă auzi, mă armăsarule?!<o:p></o:p></span></span></p>
<p class="MsoNormal" style="line-height: 115%;"><span style="line-height: 115%;"><span style="color: #2b00fe; font-family: verdana;">Leontin iar se înroși tot și se fâstâci spre
hazul musafirilor.<o:p></o:p></span></span></p>
<p class="MsoNormal" style="line-height: 115%;"><span style="line-height: 115%;"><span style="color: #2b00fe; font-family: verdana;">- Da, da. Așa am să fac. Lăsați-mă! <o:p></o:p></span></span></p>
<p class="MsoNormal" style="line-height: 115%;"><span style="line-height: 115%;"><span style="color: #2b00fe; font-family: verdana;">Fugi să-și ia cele trebuincioase și puse,
pentru prima dată șaua pe Roib al lui. Îi șopti cu emoție, la ureche:<o:p></o:p></span></span></p>
<p class="MsoNormal" style="line-height: 115%;"><span style="line-height: 115%;"><span style="color: #2b00fe; font-family: verdana;">- Hai, fii cuminte! Măcar tu, ajută-mă, să ies
din încurcătură că uite ce știu să-mi facă femeile astea! Se plânse el cu obidă
și rușine.<o:p></o:p></span></span></p>
<p class="MsoNormal" style="line-height: 115%;"><span style="line-height: 115%;"><span style="color: #2b00fe; font-family: verdana;">Roib, copil de treabă, necheză scurt, adică:
„stai liniștit, te poți baza pe mine!” Și chiar așa se și întâmplă. Îl acceptă
pe Tinuț în șa, de parcă se plimbaseră împreună de când lumea. Încă făcea și el
ca Vitez, noul lui prieten. Dădea din copita din dreapta de mama focului, gata
de plecare.<o:p></o:p></span></span></p>
<p class="MsoNormal" style="line-height: 115%;"><span style="line-height: 115%;"><span style="color: #2b00fe; font-family: verdana;">- Diii mă! – strigă puternic contele Viktor.<o:p></o:p></span></span></p>
<p class="MsoNormal" style="line-height: 115%;"><span style="line-height: 115%;"><span style="color: #2b00fe; font-family: verdana;">Alaiul se porni ca vijelia spre pădurea de
lângă apa Mureșului. Nu greșise când îl lăudase lui Ion, de acum tatăl lui
adoptiv, pe Roib. Se scuturase ca și calul lui Făt-Frumos de răpciuga mizeriei în
care-l crescuse ticălosul de țigan. Se înălțase și se arăta a deveni un armăsar
pe cinste gata de goană și plin de curaj. Lui Leontin mândria i se urcase în
pod. Parcă zbura, imediat în urma lui Vitez care-l îndemna pe Roib, nechezând
scurt și poruncitor, să nu se lase. Se întâlniră cu mai mulți ciobani amărâți
care le-au arătat oile sparte de urs și câinii răniți, ba la labe, ba la bot.
Tinuț le promisese pe loc că la înapoiere o să încerce să-i trateze bietele
patrupede. La o stână fără câini lupul și ursul își fac de cap și omoară
mioarele una după alta, de într-o săptămână nu mai rămâne mai nimic dintr-o
turmă. Leontin cunoștea prea bine situația, doar tatăl lui oier fusese o viață
întreagă.<o:p></o:p></span></span></p>
<p class="MsoNormal" style="line-height: 115%;"><span style="line-height: 115%;"><span style="color: #2b00fe; font-family: verdana;">Urcând dealul, prin pădure se întâlniră și cu
un grup de negustori. Din atelaje fuseseră uciși mai mulți cai, iar un străjer,
ce făcuse armata în cătane la husari, era rău rănit la brațul stâng. Îi explică
contelui cum sta treaba.<o:p></o:p></span></span></p>
<p class="MsoNormal" style="line-height: 115%;"><span style="line-height: 115%;"><span style="color: #2b00fe; font-family: verdana;">- Excelența voastră, nu-i ca un urs, urs! Ăsta
a venit și a mers mai mult timp în două picioare. Și strânge cu o brâncă, în
timp ce cu cealaltă te sfâșie încet de parcă îți aplică vreo tortură, sau mai
știu eu ce...Doare de mori! Dar nu vrea să te omoare. Bagă frica în toți și în
toate. Urșii se feresc și fug de oameni, mai ales când sunt mulți la un loc.
Nenorocitul ăsta, nu. M-a văzut că am sabie și a văzut că știu să înțep. Anume
a venit la mine, urlând de moarte. De nu m-ar fi apucat și cu brânca stângă să
mă țină, îi băgam sabia în gât și gata era de el...Nu. Parcă știa...Nu-i normal.
Domnule conte, eu cred că-i o ursoaică stearpă. Nu știu dacă atât de bătrână,
dar ticăloasă, da. Cât încape. Era prea multă șmecherie în atacul ei. A rupt
caii, m-a rănit pe mine și la negustori nu a mai sărit, de parcă ar fi știut că
nu are cu cine se lupta...A zăpăcit toată caravana de căruțe și a dispărut prin
partea cealaltă, în desiș, la fel de repede, precum venise.<o:p></o:p></span></span></p>
<p class="MsoNormal" style="line-height: 115%;"><span style="line-height: 115%;"><span style="color: #2b00fe; font-family: verdana;">Contele Viktor, căzu ușor pe gânduri. Tânărul
marchiz Jenő de Sătmar, inspirat, venise cu omul lui, cu doi șoimi dresați pe
care-i iubea ca ochii din cap. Bătrânul ce-i îngrijea, știa meserie. Luă din
cămașa sfâșiată a soldatului o bucată de pânză îmbibată cu sângele victimei dar
mai ales cu mirosul foarte pătrunzător al ursului care-i atacase. Le atinse cu
grijă ciocurile, șoptindu-le vorbe miraculoase, numai de el știute. Pe urmă, la
ordinul contelui Viktor le dădu drumul șoimilor. Păsările acestea de pradă sunt
foc de inteligente. După ce știu ce vrei de la ele, mai ales când vânează în
tandem, rezultatul nu se lasă așteptat. S-au înălțat triumfător deasupra celor
mai înalte coroane ale copacilor și s-au învârtit în cercuri concentrice, fără
să se suprapună. Acolo unde a făcut traseul una, cealaltă nu mai intervenea.
Astfel în nici o jumătate de oră au început a țipa atât de tare că toate
păsările din pădure au amuțit de groază. S-au așezat pe crengile unui brad
înalt, la vreo trei sute de metri mai sus și strigau pur și simplu chemându-și
stăpânii la luptă. <o:p></o:p></span></span></p>
<p class="MsoNormal" style="line-height: 115%;"><span style="color: #2b00fe; font-family: verdana;"><a name="_Hlk54765799"><span style="line-height: 115%;">Jenö</span></a><span style="line-height: 115%;">, participase la mai
multe bătălii în Turingia și Piemont, iar de mic copil îl însoțise pe Prințul
Alfred la nenumărate vânători. Nu-i era frică de nimeni și de nimic. Își înțepă
cu pintenii bidiviul<span style="mso-spacerun: yes;"> </span>să o ia mai repede
din loc spre dâmbul unde se oprise ursul.<o:p></o:p></span></span></p>
<p class="MsoNormal" style="line-height: 115%;"><span style="line-height: 115%;"><span style="color: #2b00fe; font-family: verdana;">- Jenő, stai, așteaptă! Nu te grăbi. Dacă ești
singur, te poate omorî! Ai auzit ce a povestit omul...<o:p></o:p></span></span></p>
<p class="MsoNormal" style="line-height: 115%;"><span style="line-height: 115%;"><span style="color: #2b00fe; font-family: verdana;">Nu avu cu cine să mai stea de vorbă. Tinerețea
e tinerețe. Sângele fierbe în venele celui în cauză și-i încețoșează mintea, ca
la taur, în timpul coridei. Degeaba striga contele, Jenő era deja departe.<o:p></o:p></span></span></p>
<p class="MsoNormal" style="line-height: 115%;"><span style="line-height: 115%;"><span style="color: #2b00fe; font-family: verdana;">Viktor se enervă, înjurând în barbă că-l luase
cu el pe copilul ăsta de <a name="_Hlk54780413">Jenö</a>, necopt la minte.<o:p></o:p></span></span></p>
<p class="MsoNormal" style="line-height: 115%;"><span style="line-height: 115%;"><span style="color: #2b00fe; font-family: verdana;">- Haideți mai repede să nu-l omoare pe
marchiz!<o:p></o:p></span></span></p>
<p class="MsoNormal" style="line-height: 115%;"><span style="line-height: 115%;"><span style="color: #2b00fe; font-family: verdana;">Toată lumea a grăbit speriată pasul. Era
totuși greu. Panta abruptă și plină de lăstăriș aproape că omora caii.
Vicontesele își prinseseră rochiile lungi în scaieți. Se zgâriaseră pe mâini.
Necaz mare. Ele fură primele care abandonară urmărirea și se opriseră să fie
oblojite de însoțitorii lor. Doi viconți, nu chiar tineri, dar oameni de
ispravă, rămăseseră alături de Leontin care încerca să țină urma contelui. Se
gândea că în caz de accident să ajungă la timp, să poată da o mână de ajutor.
Nu-și punea defel problema că ar fi putut la rândul lui să-și piardă viața...<o:p></o:p></span></span></p>
<p class="MsoNormal" style="line-height: 115%;"><span style="color: #2b00fe; font-family: verdana;"><i><span style="line-height: 115%;">⸨</span></i><i><span style="line-height: 115%;"> Noi nu ne
mințim. E aiurea. Eu, </span></i><span style="line-height: 115%;">autorul<i>, sunt acel invizibil </i>observator
astral<i> – adică știu tot, văd tot, simt tot, dar nu pot și nici nu am voie să
intervin. Tu, </i>cititorule<i>, dincolo de bariera timpului când se întâmplă
acțiunea, cunoști aproape la fel de multe ca și mine, pentru că nu ți-am ascuns
nimic...Rămâne însă același rol perfid. Nu putem niciunul să „păpușăm” pe
nimeni. În curgerea Mureșului, mai apoi a Tisei și a Dunării, în pofida la
toate inundațiile cunoscute, nu am putut muta, măcar pe pergamentul destinului,
cursul apei, salvând de la înec sute de oameni nevinovați. Știm așadar că
Viktor Kemény nu-i nimeni altul decât vicontele, pardon, contele Sandor
Bethlen, între timp tatăl său și fratele cel mare deveniseră inapți mental și
legal se ocupa de destinul familiei mama sa, sărmana, încă în viață dar tare
chinuită de tot ce se întâmplase. Sandor rămăsese tot frumos. Nu mai avea
cârlionții rebeli de atunci. Se maturizase. Părul îl purta scurt. Fața sa
deschisă, angelică îi rămăsese și avea să o poarte până la capăt...Cât voia cel de Sus. Energia, elanul, dăruirea în tot ce făcea, nu numai că rămăseseră,
dar parcă deveniseră mai pregnante datorită eficienței. Pe unde trecea se
cunoștea imediat. Păstrase armura, armurăria, spadele, săbiile, halebarda,
sulița, pumnalele de Toledo și Parma și bineînțeles pe Vitez, dragul lui
armăsar. Își schimbase numele. De fapt cumpărase cu tot cu moșii comitatul Kemény din Munții Zarandului, unde și apăruse la exact un an după „moartea” sa
tragică de la Arcalia...Așa hotărâse El și era mult mai bine...Lumea trebuia să
uite, să-l uite. În schimb rugina nu avea cum să-l cuprindă deoarece El îi
găsea tot timpul de lucru. Dar hai să vedem mai bine cum iese micul Tinuț din
această aventură pe care nici nu știa cum să o ia...</i></span><i><span style="line-height: 115%;">⸩</span></i><i><span style="line-height: 115%;"> <o:p></o:p></span></i></span></p>
<p class="MsoNormal" style="line-height: 115%;"><span style="line-height: 115%;"><span style="color: #2b00fe; font-family: verdana;">Mai avea foarte puțin de mers până la bradul
unde țipau șoimii. Roib nu mai reușea să-l ducă.<o:p></o:p></span></span></p>
<p class="MsoNormal" style="line-height: 115%;"><span style="line-height: 115%;"><span style="color: #2b00fe; font-family: verdana;">- Stai, fii cuminte! Îi spuse Tinuț. S-a dat
jos rapid din șa și a luat-o înainte.<o:p></o:p></span></span></p>
<p class="MsoNormal" style="line-height: 115%;"><span style="line-height: 115%;"><span style="color: #2b00fe; font-family: verdana;">- Hai, haide după mine, mă auzi! Hai mai
repede să nu pățească Vitez și ceilalți ceva...<o:p></o:p></span></span></p>
<p class="MsoNormal" style="line-height: 115%;"><span style="line-height: 115%;"><span style="color: #2b00fe; font-family: verdana;">Nu trebuia să-l țină de hățuri. Roib știa ce
are de făcut. Era obosit mort dar nu se lăsa. Leontin mai avea două pâlcuri mai
mici cu lăstăriș în față, când din luminișul respectiv răsună un urlet de
durere și de groază...Simți cum părul i se face măciucă. Era curajos. Nici gând
să se oprească. Își impusese să ajungă repede, repede, să nu moară
nimenea...Viconții se pierduseră și ei pe drum. Într-adevăr urcușul, foarte
abrupt, era aproape de netrecut.<o:p></o:p></span></span></p>
<p class="MsoNormal" style="line-height: 115%;"><span style="line-height: 115%;"><span style="color: #2b00fe; font-family: verdana;">- Excelență! Domnule conte Viktor! Domnule
marchiz! Domnule Jenö! Striga cât putea de tare Tinuț.<o:p></o:p></span></span></p>
<p class="MsoNormal" style="line-height: 115%;"><span style="line-height: 115%;"><span style="color: #2b00fe; font-family: verdana;">Din față se auzeau doar gemete amarnice,
nechezatul nervos al „fulgerului” de Vitez și urlete de fiară rănită...Se grăbi,
forță spinii lăstărișului și ajunse brusc într-un mic luminiș.<o:p></o:p></span></span></p>
<p class="MsoNormal" style="line-height: 115%;"><span style="line-height: 115%;"><span style="color: #2b00fe; font-family: verdana;">Groaznică imagine! <o:p></o:p></span></span></p>
<p class="MsoNormal" style="line-height: 115%;"><span style="line-height: 115%;"><span style="color: #2b00fe; font-family: verdana;">Tânărul marchiz zăcea inconștient, gemând,
într-o baltă de sânge pe jos. Bidiviul său, lovit ușor în piept stătea cu fața
înspre pădure, pentru a-și apăra stăpânul, dând din copitele din față, iar
alături era Vitez cu același scop, dând din picioarele dinapoi mai lungi și mai
puternice, înspre pădure unde se puteau zări doi urși, doi! nu unul!<o:p></o:p></span></span></p>
<p class="MsoNormal" style="line-height: 115%;"><span style="line-height: 115%;"><span style="color: #2b00fe; font-family: verdana;">Leontin fără teamă se duse drept la marchiz,
să-l ajute. Luă o fașă uscată și curată din geanta ce o purta cu el. Începu
să-l șteargă pe rănit de sânge, spunându-i tot timpul să stea liniștit că sigur
îl va salva. Fața, capul nu-i fuseseră atinse. Pieptul în schimb, în partea
dreaptă fusese rău sfârtecat cu ghearele. Îl curăță deocamdată cum putu. Opri
sângerarea și-l înveli în fașe curate, dându-i să bea un decoct de mac de
grădină. Bolnavul se liniști și dădea semne că va putea chiar adormi. Ce
bucurie! Se gândi bietul Tinuț.<o:p></o:p></span></span></p>
<p class="MsoNormal" style="line-height: 115%;"><span style="line-height: 115%;"><span style="color: #2b00fe; font-family: verdana;">De unde?<o:p></o:p></span></span></p>
<p class="MsoNormal" style="line-height: 115%;"><span style="line-height: 115%;"><span style="color: #2b00fe; font-family: verdana;">Ursul cel mare, sau ursoaica dacă s-ar fi luat
după ceea ce povestise străjerul, se ridicase în două picioare, răcnind de ducă
și dădea semne că se va prăvăli peste amândoi, peste el și bolnav, la un loc, atât
era de mare. Îngheță pur și simplu de spaimă și-și aștepta moartea. Chiar și în
fracțiunea aceea de secundă nu se putea gândi la el, ci la Maria, iubirea
vieții sale și la tânărul marchiz, Jenö... „Ce păcat ar fi să moară! Oare
domnul conte Viktor a scăpat, săracul?!” – își auzi cu claritate în minte
gândurile, huruind ca roțile pendulei celei mari din salonul Mamei Stana.
Închise ochii, adică trase obloanele și mai gândi doar: „Doamne iartă-mă!”
așteptând să-l sfâșie fiara.<o:p></o:p></span></span></p>
<p class="MsoNormal" style="line-height: 115%;"><span style="line-height: 115%;"><span style="color: #2b00fe; font-family: verdana;">Dar nu. <o:p></o:p></span></span></p>
<p class="MsoNormal" style="line-height: 115%;"><span style="line-height: 115%;"><span style="color: #2b00fe; font-family: verdana;">Dumnezeu nu voia să o lase pe ursoaică să-și
facă de cap.<o:p></o:p></span></span></p>
<p class="MsoNormal" style="line-height: 115%;"><span style="line-height: 115%;"><span style="color: #2b00fe; font-family: verdana;">Din pământ, crescu lângă ea o arătare de două
ori mai mare. Un urs al tuturor urșilor. A fost suficient un singur răcnet de
furie și toată pădurea a amuțit...Nimeni, niciodată nu mai auzise așa ceva.
Ursul cel mare de până atunci, părea un animal de grădiniță, după cât de înalt
și puternic era acest al doilea urs, un duh al munților și pădurilor din partea
asta de lume. O ridică pe ursoaică ca pe un fulg și o izbi de trunchiul gros al
unui stejar bătrân din apropiere...O rupse pe loc în două și o lăsă moartă la
pământ, luându-se imediat după ursoaica mai mică, cea pusă pe fugă de spaimă. O
prinse de un piciorel și o învârti pe deasupra capului de vreo două ori apoi o
lansă sus, în vârful bradului, pe o creangă mai groasă, strigându-le șoimilor:<o:p></o:p></span></span></p>
<p class="MsoNormal" style="line-height: 115%;"><span style="line-height: 115%;"><span style="color: #2b00fe; font-family: verdana;">- Să-i mâncați ochii! Inima! Să nu mai avem
treabă cu ea niciodată...<o:p></o:p></span></span></p>
<p class="MsoNormal" style="line-height: 115%;"><span style="line-height: 115%;"><span style="color: #2b00fe; font-family: verdana;">Șoimii nu au stat mult pe gânduri și au
executat-o așa cum era, muribundă. Fără milă, în cele mai groaznice chinuri așa
cum făcuse și ea cu sutele ei de victime. După ce i-au scos inima, sfârtecând-o
și împărțind-o frățește, corpul animalului s-a stins într-un fum. La picioarele
bradului a prins contur o stafie, cea a Anei Darvulia din Casa de Borgia, se
povestește, autoarea celei mai cumplite unelte de tortură din Evul Mediu<span style="mso-spacerun: yes;"> </span>- „Fecioara de Fier” – cutie metalică, la
interior prevăzută cu piroane de diverse dimensiuni. Fecioarele erau închise
acolo și pe măsură ce capacul era apăsat de gealați, în chinuri cumplite,
bietele fete mureau, pierzând tot sângele în care apoi, se îmbăia contesa
Elisabeta Báthory, sau Erzsébet. Erzsy Báthory pentru prietene. Scopul?
Dispariția ridurilor și, <i>gând nemărturisit</i>, obținerea în timp a „tinereții
veșnice”! Ticăloasele!!!<o:p></o:p></span></span></p>
<p class="MsoNormal" style="line-height: 115%;"><span style="line-height: 115%;"><span style="color: #2b00fe; font-family: verdana;">S-a întors la trupul rupt în două al ursoaicei...<o:p></o:p></span></span></p>
<p class="MsoNormal" style="line-height: 115%;"><span style="line-height: 115%;"><span style="color: #2b00fe; font-family: verdana;">- Ah, tu trebuie să fii Erzsy Báthory? Nu-i
așa?! Cea mai aprigă criminală devenită duh rău, acum, să vedem, ăăă! ... 175
de ani. Așa-i, otreapă ordinară? Așa este?! Ah, nu vrei să vorbești?! Băieți,
ia veniți aici mai jos – i-a strigat pe șoimi – aveți încă doi ochi și o inimă!<o:p></o:p></span></span></p>
<p class="MsoNormal" style="line-height: 115%;"><span style="line-height: 115%;"><span style="color: #2b00fe; font-family: verdana;">„Băieții” – șoimii – păsări deștepte s-au
executat pe loc. Nu mai prea avea haz, că ticăloasa murise între timp. Oricum,
de îndată ce inima a fost și ea sfârtecată, trupul s-a prefăcut în fum și lângă
ei a răsărit duhul cumplitei contese...<o:p></o:p></span></span></p>
<p class="MsoNormal" style="line-height: 115%;"><span style="line-height: 115%;"><span style="color: #2b00fe; font-family: verdana;">- Mă voi răzbuna, mă voi răzbuna! Amenința ea,
din...vitrina istoriei.<o:p></o:p></span></span></p>
<p class="MsoNormal" style="line-height: 115%;"><span style="line-height: 115%;"><span style="color: #2b00fe; font-family: verdana;">- Haida, hai! Mă lași, mă lași în pace!
Tâmpito! Și eu sunt tot duh, așa că nu fă pe nebuna că iau o plasă cu ochiuri
mici de prins pește și te „pieptăn” cu ea de nu te mai aduni în următorii 200
de ani!<span style="mso-spacerun: yes;"> </span>Ai înțeles, criminală ordinară!
Dă-mi laba ta dreaptă, trofeu pentru bietul Jenő. Uite ce i-ai făcut. Nu ți-e
rușine? Contesa dădu să dispară, dar brațul lung al lui Sandor o ajunse și o
strânse ca lumea de gât.<o:p></o:p></span></span></p>
<p class="MsoNormal" style="line-height: 115%;"><span style="line-height: 115%;"><span style="color: #2b00fe; font-family: verdana;">- Lasă-mă ticălos de slugă al Lui! Lasă-mă!
Lasă! Striga tot mai tare ca o soprană.<o:p></o:p></span></span></p>
<p class="MsoNormal" style="line-height: 115%;"><span style="line-height: 115%;"><span style="color: #2b00fe; font-family: verdana;">În cele din urmă, de <i>dincolo</i> fu
aruncată „laba de urs” cerută și fereastra temporală se închise. Fix la timp.<o:p></o:p></span></span></p>
<p class="MsoNormal" style="line-height: 115%;"><span style="line-height: 115%;"><span style="color: #2b00fe;"><span style="font-family: verdana;">Din tufiș năvăliră viconții cu săbiile scoase./va urma/</span><span style="font-family: Times New Roman, serif; font-size: 12.5pt;"><o:p></o:p></span></span></span></p><p class="MsoNormal" style="line-height: 115%;"><span style="line-height: 115%;"><span style="color: #2b00fe; font-family: verdana;"><b>MIRCEA I. BĂTRÂNU</b></span></span></p><p class="MsoNormal" style="line-height: 115%;"><span style="line-height: 115%;"><span style="color: #2b00fe; font-family: verdana;"><b>P.S.</b></span></span></p><p class="MsoNormal" style="line-height: 115%;"><span style="line-height: 115%;"><span style="color: #2b00fe; font-family: verdana;"><b>Mai am o variantă de copertă în studiu...</b></span></span></p><p class="MsoNormal" style="line-height: 115%; text-align: center;"><span style="line-height: 115%;"><span style="font-family: verdana;"><b><br /></b></span></span></p><p class="MsoNormal" style="line-height: 115%;"><span style="line-height: 115%;"><span style="font-family: verdana;"><b></b></span></span></p><div class="separator" style="clear: both; text-align: center;"><span style="font-family: verdana;"><b><a href="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEi-6ngb0VxIK0fLkehNLsdWXmxgLXAS-9KnGcwtBfZFzPMnRUG3-KuVVMlXsLoaYww6cwL-TVs_Z6ROScKEbmR-HfCQBXR5Mymgw5nfOB3uvfpxrleHYWfPqk_DAREm27mI56DqcKuxH4Y/s1240/Coperta+2.jpg" imageanchor="1" style="margin-left: 1em; margin-right: 1em;"><img border="0" data-original-height="1240" data-original-width="874" height="320" src="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEi-6ngb0VxIK0fLkehNLsdWXmxgLXAS-9KnGcwtBfZFzPMnRUG3-KuVVMlXsLoaYww6cwL-TVs_Z6ROScKEbmR-HfCQBXR5Mymgw5nfOB3uvfpxrleHYWfPqk_DAREm27mI56DqcKuxH4Y/s320/Coperta+2.jpg" /></a></b></span></div><span style="font-family: verdana;"><b><br /><div class="separator" style="clear: both; text-align: center;"><br /></div><br /><br /></b></span><p></p><p class="MsoNormal" style="line-height: 115%;"><span style="line-height: 115%;"><span style="font-family: verdana;"><b><br /></b></span></span></p><span style="font-family: verdana;"></span><p></p>Mircea I. Bătrânuhttp://www.blogger.com/profile/06540439744103512413noreply@blogger.com0tag:blogger.com,1999:blog-3984155542640025485.post-27022749921061333422020-09-09T17:53:00.008+03:002020-10-15T10:07:30.890+03:00Proză fantastică - V A M P I R U L <p><span style="background-color: #fff2cc;"> <b style="font-family: verdana; text-align: center;"><span style="color: #800180;">V a m p i r u l</span></b></span></p><p><span lang="RO" style="line-height: 115%; text-align: center;"><o:p style="background-color: #fff2cc;"><span style="color: #800180; font-family: verdana;"></span></o:p></span></p><div class="separator" style="clear: both; text-align: center;"><span style="color: #800180; font-family: verdana;"><a href="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEjHhhaYeJpKn14AZhx-5kYqzjgQp3lFayW1MHg8LzjNrSGDFrgfqiDlT4bsITci33oSfjXqZ4CBiohi6AOSQOrPlmyio9fUkDsj8l3ughjd9TwHQk1OElAuKTrGt3UFpanmooQyYXUp0Ng/s400/Vampir+6.jpg" style="background-color: #fff2cc; clear: left; float: left; margin-bottom: 1em; margin-right: 1em;"><img border="0" data-original-height="400" data-original-width="400" height="320" src="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEjHhhaYeJpKn14AZhx-5kYqzjgQp3lFayW1MHg8LzjNrSGDFrgfqiDlT4bsITci33oSfjXqZ4CBiohi6AOSQOrPlmyio9fUkDsj8l3ughjd9TwHQk1OElAuKTrGt3UFpanmooQyYXUp0Ng/s320/Vampir+6.jpg" /></a></span></div><span style="background-color: #fff2cc;"><span style="color: #800180; font-family: verdana;"><br /> </span><span style="font-family: verdana;"><span style="color: #800180;">E o minune Parcul
Castelului de la Arcalia. Încă de pe vremea penultimului conte alcătuirea
dendrologică a fost o preocupare constantă. După ce pătrunzi pe sub coroanele
bogate ale celor mai interesante specii de brad și molid, umbrela copacului cu
lalele și bolta tufelor înalte de dafin de India, de pe Insula Iubirii, te
încearcă un dor de ducă și de reverie. Copiii mei o luaseră la vale, spre
capătul parcului. Ce veselie, ce bucurie pe capul lor. E ca și când îi scoți
armăsarului căpăstrul și-l lași liber. Când vă vorbesc de copii, traduceți vă rog „elevi”. Un argument
în plus: ei au fost ultimii elevi din viața mea de dascăl de franceză. Doar că
nu le-am spus:„Hai dați-i drumul! Sunteți slobozi, fugiți, faceți tumbe, tot ce
vreți!” De undeva îmi ajungea în nări mirosul pătrunzător de enibahar și
parfumul de scorțișoară adevărată. Normal, am căzut pe gânduri.</span><span><a name='more'></a></span></span></span><p></p><p class="MsoNormal" style="line-height: 115%;"><span lang="RO" style="background-color: #fff2cc; line-height: 115%;"><span style="color: #2b00fe; font-family: verdana;">Sentimentalul din
mine se pregătea de dat în clocot. Îi vedeam defilând pe aleile umbroase pe
Romeo și Julieta, pe Siegfried și Brunhilda, pe Arthur sau Lancelot și Guinevere/
sau Guenièvre în franceză/ . Mi se părea că aud de peste tot numai șoapte
tandre de iubire. Am ajuns în fine și pe ultima alee de către deal. Nu pot să
vă explic de ce anume eram în acea zonă. Parcă mă trăgea ața să merg neapărat
acolo. Repet. Nu am mai fost niciodată în acel arial al Parcului. Nu știu cum
am reușit să găsesc printre arbuștii, aproape sălbateci, ai gardului viu, după
ce nimeni nu-i mai tunsese de ani de zile, o potecă foarte îngustă care m-a
condus într-un tainic luminiș, în timpul ne-timp, la cavoul inițial al
Familiei Bethlen. Firește mușchiul
migrator, invadator de profesie, atacase bazaltul mormântului. Cu greu mare se
mai distingeau literele săpate în piatră. Trei lespezi late le serveau drept
plapume nobilelor oseminte. Dar, surpriză! Cea din mijloc fusese mutată de la
loc. Înăuntru se căsca o gaură urâtă, neagră. Am simțit cum mă cuprinde furia. Nu
suport vandalizarea niciunde și nu accept nicio justificare în acest sens.<o:p></o:p></span></span></p>
<p class="MsoNormal" style="line-height: 115%;"><span style="background-color: #fff2cc; color: #2b00fe; font-family: verdana;"><span lang="RO" style="line-height: 115%;"> — Sapristi! – am înjurat în franceză.
Quel sacril</span><span lang="RO" style="line-height: 115%;">è</span><span lang="RO" style="line-height: 115%;">ge! / ce sacrilegiu!/<o:p></o:p></span></span></p>
<p class="MsoNormal" style="line-height: 115%;"><span style="background-color: #fff2cc; color: #2b00fe; font-family: verdana;"><span lang="RO" style="line-height: 115%;"> —
Mais oui, c</span><span lang="RO" style="line-height: 115%;">ʼest </span><span lang="RO" style="line-height: 115%;">d</span><span lang="RO" style="line-height: 115%;">é</span><span lang="RO" style="line-height: 115%;">plorable! Mi-a
răspuns chiar lângă ureche./E deplorabil, regretabil - dar spus cu o voce mai
mult tristă, decât supărată/.<o:p></o:p></span></span></p>
<p class="MsoNormal" style="line-height: 115%;"><span style="background-color: #fff2cc; color: #2b00fe; font-family: verdana;"><span lang="RO" style="line-height: 115%;">Vă închipuiți ce
bine mi-a căzut! Oportunitatea unei conversații în limba lui Voltaire, eu fiind
domnul /„musiu”/ de <i>Fran</i></span><i><span lang="RO" style="line-height: 115%;">ç</span></i><i><span lang="RO" style="line-height: 115%;">ais</span></i><span lang="RO" style="line-height: 115%;">, de Franceză. <o:p></o:p></span></span></p>
<p class="MsoNormal" style="line-height: 115%;"><span lang="RO" style="background-color: #fff2cc; line-height: 115%;"><span style="color: #2b00fe; font-family: verdana;">Stop! <o:p></o:p></span></span></p>
<p class="MsoNormal" style="line-height: 115%;"><span lang="RO" style="background-color: #fff2cc; line-height: 115%;"><span style="color: #2b00fe; font-family: verdana;">Nu oricum, ci pe
teme de istorie! <o:p></o:p></span></span></p>
<p class="MsoNormal" style="line-height: 115%;"><span lang="RO" style="background-color: #fff2cc; line-height: 115%;"><span style="color: #2b00fe; font-family: verdana;">Sufletul meu se
simțea ca ciugulit de porumbei. Nu am întrebat nimic. <i>Arcalia, Castelul,
Parcul,</i> atrăgeau tot timpul foarte mulți turiști. Mi s-a părut oarecum
firesc să mă întâlnesc cu acest tânăr francez acolo. <o:p></o:p></span></span></p>
<p class="MsoNormal" style="line-height: 115%;"><span lang="RO" style="background-color: #fff2cc; line-height: 115%;"><span style="color: #2b00fe; font-family: verdana;">Ei, dar ce tânăr! O
figură de Adonis, la vreo 25 de ani, să zic. Fruntea mai înaltă decât în
sculptură și pletele, în stilul lui Mihai Eminescu, poza din tinerețe, plete blonde,
spre șaten, dar cârlionțate, căzându-i bogat pe umeri.Ce m-a șocat oare? <o:p></o:p></span></span></p>
<p class="MsoNormal" style="line-height: 115%;"><span lang="RO" style="background-color: #fff2cc; line-height: 115%;"><span style="color: #2b00fe; font-family: verdana;">Ochii? Da, da,
da...Albul se ascundea sub nuanțe de rubiniu spre bordo, iar cristalinul era de
un albastru de stratosferă, ireal, puternic irizat, cu afluenți foarte subțiri
de alb și negru intens, de ziceai că acum ieșiseră din izvor. Tonalitatea vocii
sale, aducea a tenor împlinit. Apoi, fascinanta catifelare a sunetelor.
Șocantă. Vorbea o Limbă Franceză atât de elevată și cu atâta pasiune. Cât mi-a
plăcut! Ca filolog adevărat sunt fascinat de toate limbile Pământului, dar după
cum v-ați dat seama, afecțiunea mea curge înspre Paris, Sena, Hexagon.
Pronunția lui îmi suna a fi mai bună decât cea de la RFI, zău așa. Aveam
impresia că, mai întâi, mângâie fiecare sunet și apoi, ți-l oferă din dragoste
curată, ție, numai ție, în dar... Magnific!<o:p></o:p></span></span></p>
<p class="MsoNormal" style="line-height: 115%;"><span lang="RO" style="background-color: #fff2cc; line-height: 115%;"><span style="color: #2b00fe; font-family: verdana;"> — Ah,
văd că nu știți. /A continuat evident, tot în franceză/. Mă gândesc ce să vă
povestesc ca să nu vă speriu. Îmi place de dumneavoastră deoarece nu jucați
teatru, chiar v-a afectat vandalizarea mormântului.<o:p></o:p></span></span></p>
<p class="MsoNormal" style="line-height: 115%;"><span lang="RO" style="background-color: #fff2cc; line-height: 115%;"><span style="color: #2b00fe; font-family: verdana;"> — Firește, i-am răspuns. Fiți convins
că mâine am să merg drept la Muzeu. Directorul și o parte din istoricii de
acolo îmi sunt prieteni. Am să raportez această vandalizare și am să fac tot
posibilul ca lucrurile să reintre în normalitate. Vă asigur că nu mă las până
nu se va face dreptate celor sucombați și îngropați aici!<o:p></o:p></span></span></p>
<p class="MsoNormal" style="line-height: 115%;"><span lang="RO" style="background-color: #fff2cc; line-height: 115%;"><span style="color: #2b00fe; font-family: verdana;"> — Vă mulțumesc domnule profesor./
Acum mă gândesc și mă întreb de ce îmi mulțumea. Să fi fost oare, doar reacția
istoricului din el? Nu știu. După un timp, a reluat ideea de bază/. Deci,
realitatea se deschide în fața dumneavoastră în două direcții. Una mai aproape
de suportabilul din oameni și a doua, stranie, înspăimântătoare. Pe care să o
aleg? Subliniez, nu vreau să vă fac să vă panicați. Sincer, vă mărturisesc,
mi-ați devenit simpatic. Aveți o inimă bună și vreți să ajutați, de aceea vă
purtați frumos cu oamenii. Nu degeaba elevii dumneavoastră vă iubesc deschis.
Am văzut asta și mi-a plăcut.<o:p></o:p></span></span></p>
<p class="MsoNormal" style="line-height: 115%;"><span lang="RO" style="background-color: #fff2cc; line-height: 115%;"><span style="color: #2b00fe; font-family: verdana;"> — Dragă
tinere domn, pe mine mă cheamă Mircea. Sunt prof de Franceză, de aproape o
jumătate de secol. Știi deja, iar copiii, dragii de ei, sunt din clasele V-VIII
de aici din localitate, de la Școala gimanzială din Arcalia. Despre spaime, la
anii mei, să nu mai vorbim. Boli, necazuri, probleme...până în gât! Nu le las
să se vadă. I-aș întrista pe copii și ei nu merită așa ceva, mă înțelegi. Cu o
moarte toți suntem datori, nu? Te rog așadar continuă liniștit.<o:p></o:p></span></span></p>
<p class="MsoNormal" style="line-height: 115%;"><span lang="RO" style="background-color: #fff2cc; line-height: 115%;"><span style="color: #2b00fe; font-family: verdana;"> — Da,
bine. Eu mă numesc Alexandre și studiez Istoria la Paris.<o:p></o:p></span></span></p>
<p class="MsoNormal" style="line-height: 115%;"><span lang="RO" style="background-color: #fff2cc; line-height: 115%;"><span style="color: #2b00fe; font-family: verdana;">Am ieșit din nou pe
aleea principală și așteptându-i pe copii, ne-am așezat pe o bancă. Alexandre
și-a trecut mâna prin coama leonină, foarte bogată. A luat exact poză
eminesciană, așa cum mi-o imaginam eu, cu capul dat pe spate și a început să-mi
istorisească cu mare încântare:<o:p></o:p></span></span></p>
<p class="MsoNormal" style="line-height: 115%;"><span lang="RO" style="background-color: #fff2cc; line-height: 115%;"><span style="color: #2b00fe; font-family: verdana;"> — În primul rând trebuie să vă spun că mormântul din mijloc i-a
aparținut vicontelui Sandor. Frumosul, neasemuitul și iubitul nobil, aflat în
zorii vieții și/pauză/... ce destin tragic. Cât de dureros!/Vocea, cuprinsă de
emoții îi tremura, devenise o expresie a teatrului antic, atenian/. El prelua
ștafeta ca moștenitor al Casei Bethlen. Îi semăna mamei lui, din spița
Sigismund. Era milos. Pe toți îi ajuta. Iubea pe toată lumea, caii, câinii de
vânătoare, pădurea, iarba, florile. Era curajos. Se bătuse cu un urs, la stâna
lor de oi de pe Budac, salvându-i pe ciobani. Femeile erau înnebunite după el.
Slab de înger, nu le putea refuza. Recunoștea cu capul plecat acest păcat.
Dușmanii îl acuzau pe față că-i fustangiu. Greșeau și nu prea. Îi plăceau
femeile, de jos și până sus...pe scara socială. Nu refuza pe nimeni. Pentru el
aspectul material nu avea nicio valoare. Îl interesau doar frumusețea fizică,
dublată de cea sufletească. Toate bune și frumoase până într-o zi când o
cunoscu pe Vera, o țigăncușă, diamant curat, foc de sprințară, fiica bulibașei
din Dipșa de care se îndrăgosti fulgerător. <o:p></o:p></span></span></p>
<p class="MsoNormal" style="line-height: 115%;"><span lang="RO" style="background-color: #fff2cc; line-height: 115%;"><span style="color: #2b00fe; font-family: verdana;">Asta se cheamă,
cred că și în limba dumneavoastră „<i>suflet pereche</i>”. <o:p></o:p></span></span></p>
<p class="MsoNormal" style="line-height: 115%;"><span lang="RO" style="background-color: #fff2cc; line-height: 115%;"><span style="color: #2b00fe; font-family: verdana;">Se potriveau ca
două picături de apă din prima ploaie de primăvară, știți, cea mult așteptată
și de aceea cea mai roditoare. La hora mare de pe Valea Șieului ce se ținea, de
Paști, în lunca largă din spatele Castelului de la Arcalia, unde veneau multe,
foarte multe care, căruțe și trăsuri,
sute de oameni, la hora aceasta specială, Sandor urma să danseze cu ea, ca să
vadă tot muritorul pe frumoasa lui iubită. Arunca cu galbeni în orchestra de
strânsură și-l făcea pe viorist să cânte ca-n draci de iute. O ațâța apoi pe
Vera să se arunce în joc și ocrotitor, îi ținea și el, cu mare mândrie, isonul
cu pași mici, tropotiți, ca murgul în buiestru. <o:p></o:p></span></span></p>
<p class="MsoNormal" style="line-height: 115%;"><span lang="RO" style="background-color: #fff2cc; line-height: 115%;"><span style="color: #2b00fe; font-family: verdana;">Lumea tăcea
înmărmurită fiindcă bătrânii ziceau că Vera dansa ca-n jocul vrăjit al Ielelor,
iar Sandor, purtat de dor, se părea că nu mai calcă pe pământ ci plutește prin
aer. La sfârșit o cuprindea cu totul în brațele lui mari și puternice și parcă
zburau până în șaua lui Vitez, armăsarul tânărului viconte, cel mai falnic din
herghelie, cel cu stea în frunte. Dispăreau pe urmă, în galop turbat, ca
vijelia, în pădurea de arini, dinspre Lechința, chemați firește de neostoitul
foc al iubirii. <o:p></o:p></span></span></p>
<p class="MsoNormal" style="line-height: 115%;"><span lang="RO" style="background-color: #fff2cc; line-height: 115%;"><span style="color: #2b00fe; font-family: verdana;">Fratele lui Sandor,
mai mic cu 2 ani, Arpad, preocupat de bani și averi, mare specialist în
intrigile de la Curte, nu numai că era urât, dar se făcea și mai nesuferit
fiindcă țepuia pe toată lumea și când îl apuca vreo criză de nervi nu ezita să
bage sabia în cel care i se opunea. Era supranumit „<i>omul negru</i>”. Numai
în haine cernite umbla. Așa se îmbrăca și tot la fel îi era și sufletul. Toată
lumea îl ocolea, mai puțin mama. Ea încerca să-l mai oprească din pornirile acaparatoare
ale lui Belzebuth, tot mai evidente în caracterul său sinistru. Aceste
apucături îl dominau din ce în ce mai tare. Era speriată. În schimb, contele,
tatăl lor, îl ținea la mare preț. De ce? Simplu! În tinerețe și el își netezise
calea curățind fără milă „<i>lăstărișul</i>” de neamuri din jurul marii lor
averi. Numai el știa câte crime comisese, că pe cele care le comandase, atât de
numeroase erau că le uitase numărul. Deși îi plăceau la nebunie frumusețea și
farmecul lui Sandor, nu-i putea ierta caracterul, mult mai bun decât al lui și
al fratelui său, Arpad. Acum, capacul pe oală îl pusese cu țiganca Vera. Era o
jignire, o rușine cât Castelul de mare. Cum adică, urmașul lui, al Familiei, al
Prințului Gabriel Bethlen, a II-a stirpe ca valoare și importanță din regat,
să-și strice genealogia cu o țigancă de la șatră, când umblau după Sandor cu
limba scoasă, vorba aceea, descendente din Casele de Habsburg, Windsor, Valois,
ș.a., plus cele ungare, din ramurile de Saxa, Bathory, Mathias. Toată săptămâna
de după Paști Sandor o ținuse tot într-un scandal cu tatăl lui și cu fratele
Arpad. Furia, nemulțumirea a continuat până de Sânziene. Iubiții stabiliseră pe
ascuns, să se întâlnească, uite acolo, uite, pe aleea din care se desprinde
cărarea pe care am urcat noi la morminte – mi-a arătat tânărul cu mâna. <o:p></o:p></span></span></p>
<p class="MsoNormal" style="line-height: 115%;"><span lang="RO" style="background-color: #fff2cc; line-height: 115%;"><span style="color: #2b00fe; font-family: verdana;">La miezul nopții
când bate ora 12:00 în turn. <o:p></o:p></span></span></p>
<p class="MsoNormal" style="line-height: 115%;"><span lang="RO" style="background-color: #fff2cc; line-height: 115%;"><span style="color: #2b00fe; font-family: verdana;">Fix în noaptea
dăruită de Dumnezeu iubiților și fertilității, de S â n z i e n e, Sandor își planificase să o ia pe Vera și să
fugă în lumea nouă, în America, unde dorea să întemeieze o familie fericită cu
ea pentru că se iubeau din tot sufletul. <o:p></o:p></span></span></p>
<p class="MsoNormal" style="line-height: 115%;"><span lang="RO" style="background-color: #fff2cc; line-height: 115%;"><span style="color: #2b00fe; font-family: verdana;">Ascultase sfatul
mamei lui. Femeie înțeleaptă, contesa bine se gândea. Dacă reușea să-l scoată
pe băiat din „închisoarea” banilor, averilor, bogățiilor și îi lăsa pe ceilalți
în pace, să-și mănânce aurul de trei ori pe zi, la mic dejun, la prânz și la
cină, l-ar fi lăsat și ei în treaba lui. Oricum, Sandor era hotărât să renunțe
la preluarea moștenirii, în favoarea fratelui său. Lăsase un zapis scris și
semnat în acest sens, la intendentul Istvan. Acesta urma să-l înmâneze contelui
a doua zi, după plecarea lor în lumea nouă. Nu aveau decât să-și vadă de
muntele lor de aur! <o:p></o:p></span></span></p>
<p class="MsoNormal" style="line-height: 115%;"><span lang="RO" style="background-color: #fff2cc; line-height: 115%;"><span style="color: #2b00fe; font-family: verdana;">Mama, tot mamă
rămâne! Îi dădea lui Sandor caseta ei cu bijuterii, să le vândă, să poată să se
descurce la început de drum. Ca să fie și mai sigur vicontele vorbise și cu
părintele Viktor, cel care-l crescuse și-l învățase de mic toate slovele. Acesta
îi dăduse la rândul lui binecuvântarea. <o:p></o:p></span></span></p>
<p class="MsoNormal" style="line-height: 115%;"><span lang="RO" style="background-color: #fff2cc; line-height: 115%;"><span style="color: #2b00fe; font-family: verdana;">Vesel nevoie mare,
cu un sfert de ceas înainte de miezul nopții, călare pe Vitez și cu un alt cal
la dârloagă după el, pentru Vera, se prezentă la locul stabilit. <o:p></o:p></span></span></p>
<p class="MsoNormal" style="line-height: 115%;"><span lang="RO" style="background-color: #fff2cc; line-height: 115%;"><span style="color: #2b00fe; font-family: verdana;">Nimeni. <o:p></o:p></span></span></p>
<p class="MsoNormal" style="line-height: 115%;"><span lang="RO" style="background-color: #fff2cc; line-height: 115%;"><span style="color: #2b00fe; font-family: verdana;">Nimic. <o:p></o:p></span></span></p>
<p class="MsoNormal" style="line-height: 115%;"><span lang="RO" style="background-color: #fff2cc; line-height: 115%;"><span style="color: #2b00fe; font-family: verdana;">Doar țipătul
păsărilor de noapte. <o:p></o:p></span></span></p>
<p class="MsoNormal" style="line-height: 115%;"><span lang="RO" style="background-color: #fff2cc; line-height: 115%;"><span style="color: #2b00fe; font-family: verdana;">Orologiul adus de
la Viena a început să bată miezul nopții. Bang! bang!..ultima bătaie din cele
12. <o:p></o:p></span></span></p>
<p class="MsoNormal" style="line-height: 115%;"><span lang="RO" style="background-color: #fff2cc; line-height: 115%;"><span style="color: #2b00fe; font-family: verdana;">Sărbătoarea S â n z
i e n e l o r din 24 iunie 1789 începea
brusc cu o lumină clară a lunii, mama jurămintelor de iubire. Sandor se dăduse
jos de pe cal și cuprins de nerăbdare o căuta, când într-o parte, când în cealaltă
a aleii. <o:p></o:p></span></span></p>
<p class="MsoNormal" style="line-height: 115%;"><span lang="RO" style="background-color: #fff2cc; line-height: 115%;"><span style="color: #2b00fe; font-family: verdana;">Deodată, la lumina
puternică a astrului, chiar pe cărarea dinspre morminte, zări o pafta
strălucitoare, sclipind din iarbă. Ca atras de un magnet să duse drept spre ea.
Când colo, ce să vezi? O umbră de trup de femeie se distingea bine de jos.
Podoaba era prinsă de centura fetei. Se aplecă imediat și întorcându-i capul cu
fața în sus scoase un răcnet sfâșietor.<o:p></o:p></span></span></p>
<p class="MsoNormal" style="line-height: 115%;"><span lang="RO" style="background-color: #fff2cc; line-height: 115%;"><span style="color: #2b00fe; font-family: verdana;">O explozie de Groază!
de Furie! de Neputință! <o:p></o:p></span></span></p>
<p class="MsoNormal" style="line-height: 115%;"><span lang="RO" style="background-color: #fff2cc; line-height: 115%;"><span style="color: #2b00fe; font-family: verdana;">Pe pieptul ei
sculptat, pe gât, pe brațe numai sânge. Doamne cât sânge!<o:p></o:p></span></span></p>
<p class="MsoNormal" style="line-height: 115%;"><span lang="RO" style="background-color: #fff2cc; line-height: 115%;"><span style="color: #2b00fe; font-family: verdana;">Rece. Totul era
rece și închegat. <o:p></o:p></span></span></p>
<p class="MsoNormal" style="line-height: 115%;"><span lang="RO" style="background-color: #fff2cc; line-height: 115%;"><span style="color: #2b00fe; font-family: verdana;">Ca vânător știa că
la piept strânge doar un trup... o siluetă fără viață!<o:p></o:p></span></span></p>
<p class="MsoNormal" style="line-height: 115%;"><span lang="RO" style="background-color: #fff2cc; line-height: 115%;"><span style="color: #2b00fe; font-family: verdana;">Iubita lui, draga Vera
m u r i s e. <o:p></o:p></span></span></p>
<p class="MsoNormal" style="line-height: 115%;"><span lang="RO" style="background-color: #fff2cc; line-height: 115%;"><span style="color: #2b00fe; font-family: verdana;">După cât de
schimonosită îi era fața își dăduse ultima suflare în chinuri groaznice. Sandor
își rupsese instinctiv cămașa să-i oblojească rănile doarece nu putea, nu voia
să accepte că iubita lui nu mai exista. Urla. Plângea. Blestema. Bolborosea
cuvinte fără rost. <o:p></o:p></span></span></p>
<p class="MsoNormal" style="line-height: 115%;"><span lang="RO" style="background-color: #fff2cc; line-height: 115%;"><span style="color: #2b00fe; font-family: verdana;">Ce s-a întîmplat?
Cum? <o:p></o:p></span></span></p>
<p class="MsoNormal" style="line-height: 115%;"><span lang="RO" style="background-color: #fff2cc; line-height: 115%;"><span style="color: #2b00fe; font-family: verdana;">Nu se putea gândi
și nu putea nici explica. Săracul, nu
avea de unde să știe că părintele Viktor îl trădase, de teama bătrânului conte.
<o:p></o:p></span></span></p>
<p class="MsoNormal" style="line-height: 115%;"><span lang="RO" style="background-color: #fff2cc; line-height: 115%;"><span style="color: #2b00fe; font-family: verdana;">Se duse la cal
și-și luă sabia lui lată de husar pe care o mânuia ca pe un chibrit, hotărât
să-i taie pe toți cei care puseseră la cale această crimă abominabilă. Auzi
zgomot în tufișuri și apoi o ceată de zdrahoni, vreo 10-12, năvăliră toți
asupra lui. Fu tăiat odată, de două, de nouă ori, nici nu mai simțea, dar nici
el nu iertă pe nimeni. Toți cei ajunși în raza de acțiune a spadei sale nu mai
scăpau cu viață. <o:p></o:p></span></span></p>
<p class="MsoNormal" style="line-height: 115%;"><span lang="RO" style="background-color: #fff2cc; line-height: 115%;"><span style="color: #2b00fe; font-family: verdana;">Parcă i-a căzut
cerul în cap. A auzit clar vocea fratelui său, Arpad care a strigat foarte
speriat<i>:„<b>Să nu cumva să vă scape!”... „Da, da, neapărat!”</b></i> - a
răsunat din penumbră și vocea contelui, tatăl său bun. Tatăl său bun?!!<o:p></o:p></span></span></p>
<p class="MsoNormal" style="line-height: 115%;"><span lang="RO" style="background-color: #fff2cc; line-height: 115%;"><span style="color: #2b00fe; font-family: verdana;">Atunci bietul
Sandor a înghețat pentru o secundă. Ce spun? A înghețat pentru o eternitate.
Era mult prea mult pentru anii lui tineri. Două lovituri scurte, aproape una
după alta: Vera moartă și desfigurată în iarbă! Și aici sânge, din sângele lui,
Tatăl și Fratele! Nu străinii! îi comandaseră și moartea sa! <o:p></o:p></span></span></p>
<p class="MsoNormal" style="line-height: 115%;"><span lang="RO" style="background-color: #fff2cc; line-height: 115%;"><span style="color: #2b00fe; font-family: verdana;">Mercenarii au
profitat de groaznicul moment de depresie al vicontelui și l-au străpuns cum au
vrut, cu sulițele, cu spadele, l-au lovit cu halebardele, cu tot ce au avut la
ei ca armă.<o:p></o:p></span></span></p>
<p class="MsoNormal" style="line-height: 115%;"><span lang="RO" style="background-color: #fff2cc; line-height: 115%;"><span style="color: #2b00fe; font-family: verdana;"> A scăpat sabia din mână. A căzut în genunchi
și a strigat tare, mult mai tare decât se așteptau toți: <o:p></o:p></span></span></p>
<p class="MsoNormal" style="line-height: 115%;"><b><i><span lang="RO" style="background-color: #fff2cc; line-height: 115%;"><span style="color: #2b00fe; font-family: verdana;">„Vă blestem să nu aveți parte nici de pământ, nici de bani, nici de
mormânt! De nici o odraslă! Să vă stea totul în gât până la a 77-a spiță și
focurile iadului să vă mănânce pe toți. Grăbiți-vă că de mâine mă fac duh și vă
scot la toți sufletul, iar trupul îl sfâșiu și-l dau hrană lupilor. Asta
meritați, de asta o să aveți parte! Am zis!”<o:p></o:p></span></span></i></b></p>
<p class="MsoNormal" style="line-height: 115%;"><span lang="RO" style="background-color: #fff2cc; line-height: 115%;"><span style="color: #2b00fe; font-family: verdana;">Se ridică așa
străpuns cum era și se aruncă în bulboana cea mai adâncă a râului Șieu, cea mai
apropiată de Castel. A dispărut, înghițit de apele tulburi, mari, urmare a ploilor
numeroase din săptămâna ce precedase evenimentul. <o:p></o:p></span></span></p>
<p class="MsoNormal" style="line-height: 115%;"><span lang="RO" style="background-color: #fff2cc; line-height: 115%;"><span style="color: #2b00fe; font-family: verdana;">Se lăsase frigul. O
liniște nefirească și un ger năpraznic, aducător de moarte. Apoi din senin se
auzi o muzică nepământeană și se porni un vârtej mare de vânt. Din cer cobora
ca un tirbușon, de neoprit, inexorabil, peste ticăloși, o horă a fecioarelor
zănatice, argint viu, frumoase foc, <b>I e l e l e. <o:p></o:p></b></span></span></p>
<p class="MsoNormal" style="line-height: 115%;"><span lang="RO" style="background-color: #fff2cc; line-height: 115%;"><span style="color: #2b00fe; font-family: verdana;">Dansau goale,
învelite doar în podoaba bogată a părului lor lung, de le ajungea până la călcâie.
Ciudat! Erau numai 11. S-au înclinat deasupra Verei și prima din rând s-a
aplecat, a sărutat-o și i-a dat din pumnul ei stâng ce se deschidea puțin câte
puțin, i-a dat lumina, sămânța vieții...fără de moarte. Trupul Verei s-a
ridicat ca la o comandă divină, un puf deasupra ierbii și s-a prefăcut în
pulbere de aur. Aceasta, păstrând încă urma corpului, a urcat și s-a pierdut
sus, tot mai sus, printre stele. De acolo de undeva, a coborât noua Vera, tot
goală și parcă mai frumoasă ca niciodată, înveșmântată și ea numai în părul ei
bogat, negru ca pana corbului. A intrat imediat în horă și a completat locul
liber, devenind a 12-a zănatică a grupului. Ea conducea acum dansul. A deschis
cercul și s-a oprit în fața celor doi, Contele și fiul său Arpad și i-a atins
cu o șuviță de păr. Amândoi au amuțit. <o:p></o:p></span></span></p>
<p class="MsoNormal" style="line-height: 115%;"><span lang="RO" style="background-color: #fff2cc; line-height: 115%;"><span style="color: #2b00fe; font-family: verdana;">Muți au rămas pe
veci. <o:p></o:p></span></span></p>
<p class="MsoNormal" style="line-height: 115%;"><span lang="RO" style="background-color: #fff2cc; line-height: 115%;"><span style="color: #2b00fe; font-family: verdana;">Toți ceilalți
criminali au înnebunit. <o:p></o:p></span></span></p>
<p><span><span style="background-color: #fff2cc; color: #2b00fe; font-family: verdana;">Ielele s-au înălțat,
precum veniseră și au dispărut pe deasupra dealului împădurit. </span></span></p><p><span style="background-color: #fff2cc; color: #2b00fe; font-family: verdana;">*** </span></p>
<p class="MsoNormal" style="line-height: 115%;"><span lang="RO" style="line-height: 115%;"><span style="background-color: #fff2cc; color: #2b00fe; font-family: verdana;">Ce
liniște-neliniște, ce tristețe și furie totodată s-a așternut peste Parc. Aveam iar impresia că timpul îmi joacă o festă și s-a oprit ca să mă lase să
trec prin mojarul minții și mai ales al sufletului, cumplita povestire.</span></span></p>
<p class="MsoNormal" style="line-height: 115%;"><span lang="RO" style="line-height: 115%;"><span style="background-color: #fff2cc; color: #2b00fe; font-family: verdana;">Mi-am adus aminte,
în tăcerea dintre lumi, unde mă aflam atunci, de mai multe întâmplări ciudate care
se petrecuseră încă din al II-lea război mondial. Niște essesiști / celebrele
trupe negre SS ale nemților, criminali de cea mai joasă speță/își cam făcuseră
de cap pe la Nețeni, sau Jeica și Albeștii Bistriței. După violurile fără noimă
și fără spaimă de Dumnezeu, îi omorâseră și pe vreo câțiva săteni care au sărit
să le apere pe femei. Beți fiind, au adormit care pe unde au apucat. Fix la
miezul nopții a apărut „arătarea”, „vampirul”, jumate om, jumate fiară, povesteau localnicii, cu
ochii ăia roșii și colții scoși în derâdere peste buze, numai buni de stat inima privitorului. A urlat a lup rău și
le-a rupt beregata la toți nemernicii. Pe vreo doi copii uitați pe afară i-a
luat cu grijă în brațe și i-a dus și i-a așezat pe laviță lângă o bunică. I-a
mâgâiat pe creștet și dus a fost. Nici valea astalaltă, de la Arcalia spre
Beclean nu scăpase de multe vizite ciudate. Circulă și acum vorba spusă de
bunica, sau mama, când nu le mai dau de capăt copiilor: <b><i>„Dacă nu vă potoliți
deseară mă duc la Nea Roman, vânătorul, îi cer fluierul de argint și chem
vampirul să vină să vă mănânce, techergheilor!”</i></b>(Cu Nea Roman e o poveste întreagă, a lui cu Vampirul, rămâne pentru altădată). Vorbă, vorbă dar știți cum se
zice, dacă nu faci foc, nu iese fum. La Lechința, la Țigău, la Feleac, la
Șirioara și Coasta mult au avut de suferit bieții oameni pe vremea
cooperativizării. Nu știu precis, dar se pare că s-a lăsat și cu crime. Era
unul Botgros, maior de securitate cu vreo 5 ortaci de-ai lui. Praf și
pulbere<span style="mso-spacerun: yes;"> </span>se alegea pe unde treceau ei.
Într-o sfântă zi de sărbătoare, din postul mare și-au luat cu ei vreo două-trei
fete de moravuri, mai ușoare și în lunca de la Șirioara, trai pe vătrai: purcel
în lapte fript, cârlan așijderea, țuică, vin...tot ce-ai vrut. Diavolul se băgase în ei și chinuiau pe toată lumea, că deh! li se cuvenea. Sex, băutură, mâncare rispită peste tot... Bieții săteni, vai de capul lor! Pe la vreo 9 seara, profitând de beția nemernicilor, au fugit înspăimântați pe
la casele lor. Au ferecat porțile și au dat drumul la câini. Fix la miezul
nopții și-a făcut apariția urlând a moarte „arătarea”, „vampirul”. Femeiuștile
s-au scăpat pe ele de frică și așa goale cum erau, au luat-o la fugă peste
câmp. Săracele, ele, târâte cu japca de criminalii aștia comuniști și obligate
să se prostitueze, căscaseră gura largă, cu gând să strige, să cheme oamenii,
să ceară ajutor. Noapte bună! Niciun sunet nu le ieșea din gâtlej. Pe ticăloși
i-a plesnit și apoi le-a rupt, în chinuri grele membrele, le-a mușcat carotida
și le-a băut tot sângele. Șoferul care conducea microbuzul a albit pe loc. Nu
l-a atins. A deschis doar portiera. I s-a arătat plin de sânge și cu colții
aceia îngrozitori a clămpănit odată în gol, urlând ca masculul Alfa al haitei
de lupi. Șoferul a urinat pe el. A leșinat și a rămas pe viață cu sechele.
Își plimba capul dintr-o parte în alta și striga una într-una : „Vam-vam – pir-piirul”! „Vam-piii-rul!”</span></span></p><p class="MsoNormal" style="line-height: 115%;"><span lang="RO" style="line-height: 115%;"><span style="background-color: #fff2cc; color: #2b00fe; font-family: verdana;">Și în timpurile mai din urmă, au fost câțiva milițieni și securiști care au mai
sărit calul...Mi-aduc aminte că la Piatra, parcă, pe celălalt mal al Someșului,
la o vânătoare „secretă” domnii-tovarăși, cu prea multă tărie în cap, beți mangă, împușcaseră
din greșeală și vreo câțiva săteni, unul dacă nu mă înșel murise. Evident că
tovarășul plutonier adjutant – „generalul tablagiilor” – Fruntelată, îl chema, <span style="mso-spacerun: yes;"> </span>pe o mână cu cei de la justiție,
mușamalizase tot și, uite așa, mai făcuse praf încă o familie întreagă necăjită. Soția celui decedat rămase
singură cu doi copii. Lucra pe unde apuca ca să-și poată crește copiii. Porcul
de tablagiu, acum voia să și-o facă și ibovnică. Ii plăcuse încă dinainte de
femeie. Credea că totul i se cuvine. Beat, a trecut într-o noapte pe ulița
dinspre deal, mai retrasă, unde-și avea sălașul biata văduvă. Poarta era
încuiată. Avea câini mari, nu glumă, deoarece casa se găsea chiar sub pădure. Ticălosul
și-a dat jos din bandulieră carabina, să tragă în bietele animale de pază. Din
senin s-a pornit o vijelie. Lângă nemernic a crescut o „arătare” mare, parcă
din ce în ce mai mare. Femeia a auzit un glas gros că-i strigă:<b><i> „Ia copiii,
câinii și intrați toți în casă! Nu priviți și nu-i lăsa nici pe copii să se
uite!”</i></b> Pe urmă, tacticos i-a rupt arma cum se rup macaroanele când le pui la
fiert. Țeava puștii a îndoit-o de tot. Era mai nou în formă de „U”. L-a întrebat
tare:<b><i>„Cu care mână ai tras? Ah, cu dreapta ?!”</i></b> Fără să stea pe gânduri i-a rupt-o
cum se rup vreascurile de pus pe foc! Nici urletele, nici țipetele criminalului
nu l-au impresionat. L-a mușcat de gât și l-a ținut strâns cu botul său enorm, însetat de sânge de ticălos, ca în teascul de stors mustul. Încetul cu încetul totul s-a liniștit.
A doua zi a venit procuratura, miliția, șefii, ștabii cei mari de la județeana
de partid. Degeaba. O asemenea mutilare, cum povestea și doctorul Stanciu,
legistul, nu mai văzuse niciodată. Cadavrul mai păstrase foarte puțin sânge.
Mușcătura de la grumaz parcă o făcuse un leu, atât de profundă era. Mâna ruptă
o găsiseră blocată în litera „U”, creată din țeava armei, nu de jucărie, ci din oțel nemțesc! și, pe deasupra și dublu
ghintuită. Totul părea inexplicabil. În cele din urmă dosarul a fost clasat, ca având „autori necunoscuți”, prea vorbea lumea, mârâind pe la colțuri, de dreptate și de „vampir”...<b><i>„Bine i-a
făcut! Ba ar trebui să mai mănânce vreo câțiva, știm noi, nu ?!”</i></b> Așa era. Vampirul
nu făcuse niciodată rău oamenilor de rând, simpli și necăjiți...<o:p></o:p></span></span></p>
<p class="MsoNormal" style="line-height: 115%;"><span lang="RO" style="line-height: 115%;"><span style="background-color: #fff2cc; color: #2b00fe; font-family: verdana;">*** <o:p></o:p></span></span></p>
<p class="MsoNormal" style="line-height: 115%;"><span lang="RO" style="line-height: 115%;"><span style="background-color: #fff2cc; color: #2b00fe; font-family: verdana;">Tot la fel de
brusc, mirajul evadării în timp s-a rupt și m-am pomenit iarăși lângă tânărul
meu prieten francez, tăifăsuind mai departe.<o:p></o:p></span></span></p>
<p class="MsoNormal" style="line-height: 115%;"><span lang="RO" style="line-height: 115%;"><span style="background-color: #fff2cc; color: #2b00fe; font-family: verdana;"><span style="mso-spacerun: yes;"> </span><a name="_Hlk50553248"><span style="mso-spacerun: yes;"> </span><span style="mso-bidi-font-style: italic;">— </span>Dar
de ce este gol mormântul? </a>– am întrebat eu, mirat.<o:p></o:p></span></span></p>
<p class="MsoNormal" style="line-height: 115%;"><span lang="RO" style="line-height: 115%;"><span style="background-color: #fff2cc; color: #2b00fe; font-family: verdana;"><span style="mso-spacerun: yes;"> </span><span style="mso-spacerun: yes;"> </span><span style="mso-spacerun: yes;"> </span><span style="mso-bidi-font-style: italic;">— </span>Se
spune că trupul vicontelui Sandor a fost scos în cele din urmă din apa râului
și îngropat acolo. De vreo jumătate de an, descendentul Conților de Bethlen a
hotărât să-i ducă pe toți în cavoul central al Familiei de la Cluj și au
început prin a-l scoate mai întâi pe viconte. Dar de găsit nu au găsit nimic în
groapă, după cum ați văzut. Totul e gol și pustiu.<o:p></o:p></span></span></p>
<p class="MsoNormal" style="line-height: 115%;"><span style="background-color: #fff2cc; color: #2b00fe; font-family: verdana;"><span lang="RO" style="line-height: 115%;"><span style="mso-spacerun: yes;"> </span>— </span><span lang="RO" style="line-height: 115%;">Ei, bine, dar la Cluj ce-i în cavou?<o:p></o:p></span></span></p>
<p class="MsoNormal" style="line-height: 115%;"><span lang="RO" style="line-height: 115%;"><span style="background-color: #fff2cc; color: #2b00fe; font-family: verdana;">------------------------------------------------------------------------<o:p></o:p></span></span></p>
<p class="MsoNormal" style="line-height: 115%;"><span lang="RO" style="line-height: 115%;"><span style="background-color: #fff2cc; color: #2b00fe; font-family: verdana;">Liniște. Pe bancă,
lângă mine nu mai era nimeni. Elevii mei se întorceau victorioși, care cu
nuiele de alun, sau cu flori de păpădie și de câmp, din care fetele și-au împletit cununi, sau, din tijele florilor de păpădie și-au făcut cercei la urechi. Veselie mare, ce mai! </span></span></p><p class="MsoNormal" style="line-height: 115%;"><span lang="RO" style="line-height: 115%;"><span style="background-color: #fff2cc; color: #2b00fe; font-family: verdana;">Ce bucurie le
făcusem.<o:p></o:p></span></span></p><p class="MsoNormal" style="line-height: 115%;"><span style="background-color: #fff2cc;"><span lang="RO" style="line-height: 115%;"></span></span></p><div class="separator" style="clear: both; text-align: center;"><a href="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEhJoEmUI_TnE0s4PtXWr01sI0EhcvQSzclE0ratU8s4UP9WtamPrBOfccA1kSoSxTI9gXRwkpKHJAvAkXNERb3N8uYJmgSyFOKgKro3XwPG8nAO6q9AqVsn1l6ClGczyvJCGVL3IIo_ic4/s1200/DSCN3595+-+Copy.JPG" style="background-color: #fff2cc; margin-left: 1em; margin-right: 1em;"><img border="0" data-original-height="900" data-original-width="1200" height="300" src="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEhJoEmUI_TnE0s4PtXWr01sI0EhcvQSzclE0ratU8s4UP9WtamPrBOfccA1kSoSxTI9gXRwkpKHJAvAkXNERb3N8uYJmgSyFOKgKro3XwPG8nAO6q9AqVsn1l6ClGczyvJCGVL3IIo_ic4/w400-h300/DSCN3595+-+Copy.JPG" width="400" /></a></div><span style="background-color: #fff2cc; color: #2b00fe; font-family: verdana;"><p class="MsoNormal" style="line-height: 115%;"><span lang="RO" style="line-height: 115%;"><span style="color: #2b00fe; font-family: verdana;"><br /></span></span></p>Doina, una dintre
cele mai cele mai bune și atente eleve ale mele de la Arcalia, gureșă și foc de
inteligentă, nu s-a putut răbda să nu mă întrebe:</span><p></p>
<p class="MsoNormal" style="line-height: 115%;"><span lang="RO" style="line-height: 115%;"><span style="background-color: #fff2cc; color: #2b00fe; font-family: verdana;"><span style="mso-spacerun: yes;"> </span><span style="mso-spacerun: yes;"> </span><span style="mso-bidi-font-style: italic;">— <i>Monsieur</i></span>
dar cu cine vorbeați adineauri în franțuzește, că telefonul îl aveți în haină
și haina mi-ați dat-o mie să v-o țin?<o:p></o:p></span></span></p>
<p class="MsoNormal" style="line-height: 115%;"><span lang="RO" style="line-height: 115%;"><span style="background-color: #fff2cc; color: #2b00fe; font-family: verdana;">M-am uitat oarecum
stânjenit la fetiță și i-am răspuns râzând strâmb:<o:p></o:p></span></span></p>
<p class="MsoNormal" style="line-height: 115%;"><span lang="RO" style="line-height: 115%;"><span style="background-color: #fff2cc; color: #2b00fe; font-family: verdana;"><span style="mso-spacerun: yes;"> </span><span style="mso-spacerun: yes;"> </span><span style="mso-bidi-font-style: italic;">— </span>Eh,
ți s-a părut. Cu cine voiai să vorbesc. Mi-am adus aminte de un text din
clasicii francezi și l-am spus cu voce tare. Am îngâimat eu, cu jumate de gură.<o:p></o:p></span></span></p>
<p class="MsoNormal" style="line-height: 115%;"><span lang="RO" style="line-height: 115%;"><span style="background-color: #fff2cc; color: #2b00fe; font-family: verdana;">Ne-am ridicat să
plecăm spre casă. Se făcuse amiază. Pănă la ieșirea din Parc am simțit o
răcoare ca de gheață în spate. Cineva îmi călca pe urme. Sigur. Culmea, pentru
mine, glaciara prezență nu era însoțită de frică. Mai degrabă de tristețe și de
profund regret. <o:p></o:p></span></span></p>
<p class="MsoNormal" style="line-height: 115%;"><span lang="RO" style="line-height: 115%;"><span style="background-color: #fff2cc; color: #2b00fe; font-family: verdana;">Nu suport
nedreptatea și, în plus mă doare groaznic când un tânăr, o tânără nu se pot
bucura de viață, din cauza lăcomiei și răutății celor din jur. E păcat. Mare
păcat.<o:p></o:p></span></span></p>
<p class="MsoNormal" style="line-height: 115%;"><span lang="RO" style="line-height: 115%;"><span style="background-color: #fff2cc; color: #2b00fe; font-family: verdana;">*** <o:p></o:p></span></span></p>
<p class="MsoNormal" style="line-height: 115%;"><span lang="RO" style="line-height: 115%;"><span style="background-color: #fff2cc; color: #2b00fe; font-family: verdana;">Au trecut vreo doi
ani buni de atunci și s-a întâmplat să am ceva treabă pe la Biblioteca Centrală
Universitară "Lucian Blaga" din Cluj-Napoca, „cea mare”, cum îi
ziceam noi, pe vremea noastră. Am dat acolo, cu totul întâmplător(?!) peste o
stampă de epocă cu întreaga Familie Bethlen de la finele secolului XVIII.
Oameni buni, din „fotografia” de familie, cine credeți că mă privea fix,
surâzând? <o:p></o:p></span></span></p>
<p class="MsoNormal" style="line-height: 115%;"><span style="background-color: #fff2cc; color: #2b00fe; font-family: verdana;"><span lang="RO" style="line-height: 115%;">Era nimeni altul
decât „tânărul francez” care-mi povestise în Parcul Castelului de la Arcalia,
tot adevărul unor morți nedrepte. „<i>C</i></span><i><span lang="RO" style="line-height: 115%;">ʼ</span></i><i><span lang="RO" style="line-height: 115%;">est la vie! Mais quelle vie?”</span></i><span lang="RO" style="line-height: 115%;"> Doamne, ce
„bulshit” e viața asta!<o:p></o:p></span></span></p>
<p class="MsoNormal" style="line-height: 115%;"><span lang="RO" style="line-height: 115%;"><span style="background-color: #fff2cc; color: #2b00fe; font-family: verdana;">Era tânărul viconte
Sandor.<o:p></o:p></span></span></p>
<p class="MsoNormal" style="line-height: 115%;"><span lang="RO" style="line-height: 115%;"><o:p style="background-color: #fff2cc;"><span style="color: #2b00fe; font-family: verdana;"> </span></o:p></span></p>
<p class="MsoNormal" style="line-height: 115%;"><span style="background-color: #fff2cc; color: #2b00fe; font-family: verdana;"><i><span lang="RO" style="line-height: 115%;">Bistrița, 9
septembrie 2020<span style="mso-spacerun: yes;"> </span></span></i><b><span lang="RO" style="line-height: 115%;">Mircea I. Bătrânu</span></b></span></p>
<p class="MsoNormal" style="line-height: 115%;"><span lang="RO" style="line-height: 115%;"><span style="background-color: #fff2cc; color: #2b00fe; font-family: verdana;"><b>P.S</b>.<o:p></o:p></span></span></p><p class="MsoNormal" style="line-height: 115%;"><span style="background-color: #fff2cc; color: #2b00fe; font-family: verdana;">Chiar ieri, pe când
făceam revizia finală a textului, să-l dau la editură spre publicare, la televizor
– mergea în surdină, în treaba lui, și încă pe „antene”(!), semn că cuscră-mea
trecuse pe acolo – aud că vreo 3 din făptuitorii oribilelor crime de la Carmanacal
o „mierliseră” într-un mod cel puțin straniu. Primul „se aruncase”, sau „fusese
aruncat” – nu se înțelegea prea bine – în fața unui TIR pe autostrada spre
Constanța...Al doilea – o mutră schimonosită de groază – era ținut în picioare,
pe calea ferată, dând din mâini ca un
crab pe uscat.../citez aproximativ/ de o fantomă blondă, îmbrăcată în armură cu
zale de aur. Rapidul de Litoral trecu prin el ca prin brânză, mai ales că, din
cauza ceții nu-i văzuse mecanicul decât în ultima clipă. Cavalerul cu ochii
roșii se evaporă, iar nenorocitul fu făcut una cu pământul...Tot acolo, în casa
cu fetele asasinate, criminalul implicat clar în comiterea lor, dar care
scăpase din ghearele justiției, vezi tu drăguțule Doamne „din lipsă de probe”,
vorba lui Țața Zoe – „ca la noi, la nimenea!” – ieșise singur la poartă, strigând:
<b><i>„Eu am făcut-o! Eu sunt criminalul!” ; „Să vină, să mă aresteze!”, „Să mă
ducă la pușcărie că acolo nu-s singur, suntem mulți, mulți, mult mai mulți!”</i></b>
Se tot uita înapoi, peste umăr. <b><i>„Eu aici nu mai stau!” „Uite duhul blond,
cum se ține după mine! Uite! Uite-l! Vreau la pușcărie! Pușcărieee!”</i></b> –
urlă cu disperare și se prăbuși leșinat în praful drumului. De abia atunci observară consătenii că era ciung de ambele
mâini. Cineva, cumva, nu se știa prea bine cum, îi rupsese palmele cu totul și
le aruncase la gunoi, ca pe niște zarzavaturi stricate...Poliția putea zice
bogdaproste că scăpase de un dosar cu file cât o jumate de camion și mirositor,
mirositor de trebuia să pui batista la nas, sau să nu-ți dai jos măscuța. Ce
miasme! Puțea de-a dreptul când te uitai în jos, la stânga, sau la dreapta, că,
în sus, duhnea groaznic! Duhnea de te înnebunea! De la ei din oraș, la Craiova
și până la București. Ăla Miros!</span></p>
<p class="MsoNormal" style="line-height: 115%;"><span style="line-height: 115%;"><span style="background-color: #fff2cc; color: #2b00fe; font-family: verdana;">M-am trezit zâmbind
a râde și mormăind în barbă: </span><span style="font-family: Times New Roman, serif;"><o:p></o:p></span></span></p>
<p class="MsoNormal" style="line-height: 115%;"><b><i><span style="background-color: #fff2cc; line-height: 115%;"><span style="color: #2b00fe; font-family: verdana;">Iaca, iacătă că
Sandor al meu, nu-i mort! Ha-ha-ha! Oare pe câți va mai popi?!</span></span></i></b></p><p class="MsoNormal" style="line-height: 115%;"><b><i><span style="background-color: #fff2cc; font-size: 12.5pt; line-height: 115%;"><span style="color: #2b00fe; font-family: verdana;">***</span></span></i></b></p><p class="MsoNormal" style="line-height: 115%;"><span style="color: #2b00fe; font-family: verdana;"><span style="background-color: #fff2cc; font-size: 16.6667px;"><b><i>V</i></b></span><span style="background-color: #fff2cc;">-</span></span><span style="background-color: #fff2cc; color: #2b00fe; font-family: verdana;">am pregătit mai
multe poze. Priviți-le și alegeți ce credeți că se potrivește. Cu excepția
celei cu copiii mei de la Arcalia, le-am luat de pe Instagram și Pinterest, fără
niciun scop comercial. Am vrut numai să vă ofer un suport spre a vă face o idee
personală și dumneavoastră. Vă rog de asemenea:</span></p>
<p class="MsoNormal" style="line-height: 115%;"><span lang="RO" style="background-color: #fff2cc; line-height: 115%;"><span style="color: #2b00fe; font-family: verdana;">Nu uitați că este o
fabulație literară și nu are, din punctul meu de vedere, nicio legătură cu
realitatea. Că s-ar putea să existe similitudini, nu vă contrazic...Nimic nu e
nou sub soare. Vă mulțumesc.</span><span style="font-family: Times New Roman, serif; font-size: 12.5pt;"><o:p></o:p></span></span></p><p class="MsoNormal" style="line-height: 115%; text-align: center;"><span style="background-color: #fff2cc;"><span lang="RO" style="line-height: 115%;"></span></span></p><div class="separator" style="clear: both; text-align: center;"><a href="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEiy1I7Y20jjVZZzKJ-Gwl7aMWCGOrELT-ZBYRAWM22geEW1VQWkTyi3atxD6niNw-Ytk9flnYbRcXTAFpdPfECPYP0hwUnNNlGwaIMLZIGGRov17SnNqRbNze-T3tKPH58PoeVThtSNA48/s300/Vampir+1.jpg" style="background-color: #fff2cc; margin-left: 1em; margin-right: 1em;"><img border="0" data-original-height="300" data-original-width="300" src="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEiy1I7Y20jjVZZzKJ-Gwl7aMWCGOrELT-ZBYRAWM22geEW1VQWkTyi3atxD6niNw-Ytk9flnYbRcXTAFpdPfECPYP0hwUnNNlGwaIMLZIGGRov17SnNqRbNze-T3tKPH58PoeVThtSNA48/s0/Vampir+1.jpg" /></a></div><span style="background-color: #fff2cc;"><br /></span><div class="separator" style="clear: both; text-align: center;"><a href="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEh6zGsNHMbdQU0NHLIMPl5mrnhMvoIJhEIlTNsHTRmisfZUc3nfTNpGfWSAAsfT80bk8ge86qpfmlnW93wNHqK2NNNkc3quajvKYwNnVxW2LeBXyca4_R4EUhCiLzQFtxliQtiopaC9kww/s679/Vampir+2.jpg" style="background-color: #fff2cc; margin-left: 1em; margin-right: 1em;"><img border="0" data-original-height="679" data-original-width="380" height="320" src="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEh6zGsNHMbdQU0NHLIMPl5mrnhMvoIJhEIlTNsHTRmisfZUc3nfTNpGfWSAAsfT80bk8ge86qpfmlnW93wNHqK2NNNkc3quajvKYwNnVxW2LeBXyca4_R4EUhCiLzQFtxliQtiopaC9kww/s320/Vampir+2.jpg" /></a></div><span style="background-color: #fff2cc;"><br /></span><div class="separator" style="clear: both; text-align: center;"><a href="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEjV_DU0fFKEXCsNTyJvi8MtOWE0Ty18SHvBkZ73tdku1HCaVpfVmHJITCYvFlYeoA-XFsfIOx7SxUVflRh0K3dd1AGr0KCbb5Em6B-ZKQptDUjMYvByuje-_NY-dQmZI6vf5aXltxVqNBU/s377/Vampir+3.jpg" style="background-color: #fff2cc; margin-left: 1em; margin-right: 1em;"><img border="0" data-original-height="377" data-original-width="256" height="320" src="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEjV_DU0fFKEXCsNTyJvi8MtOWE0Ty18SHvBkZ73tdku1HCaVpfVmHJITCYvFlYeoA-XFsfIOx7SxUVflRh0K3dd1AGr0KCbb5Em6B-ZKQptDUjMYvByuje-_NY-dQmZI6vf5aXltxVqNBU/s320/Vampir+3.jpg" /></a></div><span style="background-color: #fff2cc;"><br /></span><div class="separator" style="clear: both; text-align: center;"><a href="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEiYVfZhPv1zdpiYX74kgyzAZ1vdXs72yeJ9_EEMWi9oH3PjDAN-xqzeV-cIC3TTLghkGr5VsGAF5-BRAqwh4cyY6nYkdtjQVxuv-dKL9Nsd2RLd4y7TpVrkV_3Tnr6TfrslVoSl6BwTI2Q/s587/Vampir+4.jpg" style="background-color: #fff2cc; margin-left: 1em; margin-right: 1em;"><img border="0" data-original-height="587" data-original-width="564" height="320" src="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEiYVfZhPv1zdpiYX74kgyzAZ1vdXs72yeJ9_EEMWi9oH3PjDAN-xqzeV-cIC3TTLghkGr5VsGAF5-BRAqwh4cyY6nYkdtjQVxuv-dKL9Nsd2RLd4y7TpVrkV_3Tnr6TfrslVoSl6BwTI2Q/s320/Vampir+4.jpg" /></a></div><span style="background-color: #fff2cc;"><br /></span><div class="separator" style="clear: both; text-align: center;"><a href="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEiwlvO0RHctxzsDPO4ozpoLFJ4wXI2wYCRFmLeQXOHOu5Hc-3pL0RrrdZS1I8tgx_5MXmvseFU8EXJeXXAVkdma0uN3p4nsjU1LW_nIgoJsbBBVNRgLdZpgEUZo1aq8y3X46GXG2-0sd1c/s752/Vampir+5+-+Copy.jpg" style="background-color: #fff2cc; margin-left: 1em; margin-right: 1em;"><img border="0" data-original-height="752" data-original-width="564" height="320" src="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEiwlvO0RHctxzsDPO4ozpoLFJ4wXI2wYCRFmLeQXOHOu5Hc-3pL0RrrdZS1I8tgx_5MXmvseFU8EXJeXXAVkdma0uN3p4nsjU1LW_nIgoJsbBBVNRgLdZpgEUZo1aq8y3X46GXG2-0sd1c/s320/Vampir+5+-+Copy.jpg" /></a></div><span style="background-color: #fff2cc;"><br /></span><div class="separator" style="clear: both; text-align: center;"><a href="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEh-iNiUBN7Zov6d7uH8YxEBsvsRAMmO1klmk0tGi3Jhli12CXvLRIGkHV7TsZxxrRs7P7WGgJVhjPN8ltUsCQk77eXJtKmMXiCyEbDF_zB8LAJMc-jqO5gk7fvH-ffbcgz42A9Gv2pi1Xk/s540/Vampir+7+-+Copy.jpg" style="background-color: #fff2cc; margin-left: 1em; margin-right: 1em;"><img border="0" data-original-height="540" data-original-width="382" height="320" src="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEh-iNiUBN7Zov6d7uH8YxEBsvsRAMmO1klmk0tGi3Jhli12CXvLRIGkHV7TsZxxrRs7P7WGgJVhjPN8ltUsCQk77eXJtKmMXiCyEbDF_zB8LAJMc-jqO5gk7fvH-ffbcgz42A9Gv2pi1Xk/s320/Vampir+7+-+Copy.jpg" /></a></div><br /><br /><span style="color: #2b00fe; font-family: verdana;"><br /></span><p></p><span style="font-family: verdana;"></span><p></p>Mircea I. Bătrânuhttp://www.blogger.com/profile/06540439744103512413noreply@blogger.com0tag:blogger.com,1999:blog-3984155542640025485.post-9420251355309315572020-09-06T15:24:00.001+03:002020-09-06T15:24:08.340+03:00Din vremea coronavirusului covid-19 - Martor activ 60 - din 3 septembrie 2020<p><b><span lang="RO" style="color: #2b00fe; font-family: verdana; font-size: 12pt; line-height: 17.12px;">Tu cu cine votezi?</span></b></p><p class="MsoNormal"><span style="color: #2b00fe; font-family: verdana;"><span lang="RO" style="font-size: 12pt; line-height: 17.12px;">Ieri am fost în piața cea mai piață, de la mine din cartier, din capătul străzii Împăratul Traian. De aici aflu știrile adevărate. Întotdeauna ceva trebuie să-mi cumpăr. De cele mai multe ori fructe. Nu cantitate, ci calitate și foarte puțin – după „puterință”. De unde înainte puteam lua 1 kg și chiar 2, acum iau cu „piesa”, 2- hai 3! - de parcă ai zice că le depun la artefactele de la Muzeu. Nu mai critic, nu-s supărat. Mai uit la cer. IL văd și-L aud cum îmi zice „asta ați vrut, asta ați avut”...și dispare râzând. Râd și eu, ce să fac, că doar râsul nu-i pe bani, nu-mi afectează pensia. Ha-ha-ha! E drept, sună un pic cam strâmb...Viorica, gureșa asta de precupeață – mi-a fost elevă, o cunosc de 30 de ani și știu ce-i poate capul! – mă ia la 11 metri scurt: „Ia mai taci domn </span><span lang="RO" style="font-size: 12pt; line-height: 17.12px;">/</span><span lang="RO" style="font-size: 12pt; line-height: 17.12px;">Monsieur professeur/ că guvernul vă dă de astăzi 14% în plus!”„Ce pensie babană veți primi!” „Și pentru ce mă rog?” „Ce ați făcut să meritați așa un cadou țapăn?”<span></span></span></span></p><a name='more'></a><p></p><p class="MsoNormal"><span style="color: #2b00fe; font-family: verdana;"><span lang="RO" style="font-size: 12pt; line-height: 17.12px;"> Surâd, râd și o întreb fără să-i dau timp de respiro: „Da, tu cu cine votezi Viorico?” „Eu?” „Cu cel mai bun!” „Cine tu fată?” „Ah, nu pot să vă spun că-i secret!” „Hai, nu mă fierbe fato!” I-am cerut pe un ton imperios. Cine mă cunoaște știe că vorbesc tare. Îmi pare rău, e un defect profesional, după 43 de ani de muncă la catedră tot timpul am senzația, parcă acum mai mult ca înainte, că nu m-am făcut auzit. În tot cazul, cum am ajuns cu discuția în acest punct în piață s-a făcut liniște. Până și băieții de la „haine” care jucau table, cu multă galerie, s-au oprit și s-au întors mirați să afle „marele secret”. Cu cine va vota Viorica? „Păi cu X” A zis în cele din urmă Viorica. Ei, să vezi de acolo în colo ce vociferări. Pe loc l-au pus la „proțap” pe candidat, după ce l-au lăsat în fundul gol, deschizând o listă întreagă de amante, amanți, ba era heterosexual, ba homosexual. De ce? Păi ăsta nu fura și atunci, cum „gura târgului” îi foarte slobodă, l-au agățat imediat în insectarul public la capitolul sexi...„Hai măi oameni buni fiți serioși – le-am spus – nu fiți răi, omul nu-i curvar!” „Are familie, copil, sau copii, chiar așa?” Am crezut că i-am liniștit. Eh, pe sfântul! După o clipă, șeful de la table s-a pronunțat ca la tribunal: „apoi, domn profesor, precis îi impotent!, că doar cumva trebuie să fie, nu?!”<o:p></o:p></span></span></p><p class="MsoNormal"><span lang="RO" style="color: #2b00fe; font-family: verdana; font-size: 12pt; line-height: 17.12px;">Nu am mai zis nimic. M-am grăbit să plec spre casă ca să nu o pățesc și eu. Ce vreau să reliefez? Nu, nu mi-am schimbat opiniile politice. Țin cu cei care se arată a fi preocupați de-adevăratelea de „viața cetății”. Mă gândesc la proiecte, programe și grafic precis de pus în operă. Cred că este necesară o abordare corectă liberală, în strânsă armonie cu toate forțele de dreapta care vor și pot realiza schimbarea în bine a țării. Aceasta nu înseamnă că social-democrația, cea curată – mă gândesc de pildă la devansierul Titel Petrescu – nu este necesară. Din contră. Trebuie să existe tot timpul o opoziție cinstită și la obiect care să nu-i lase pe guvernanți să derapeze. De discutat și de dezavuat sistemul cu un singur tur de scrutin. Vorba lui Marius „Le Veterinaire” – „și monta se repetă, dacă vrei să fii sigur de rezultat” da-mi-te alegerea primarelui? Dintr-un singur tur?! Ați văzut cât de creț avem toți părul dacă am procedat astfel!<o:p></o:p></span></p><p class="MsoNormal"><span lang="RO" style="color: #2b00fe; font-family: verdana; font-size: 12pt; line-height: 17.12px;">Cu ce nu sunt însă de acord și nu am să fiu niciodată: viața și familia celui care candidează trebuie lăsate în pace! Nu mai insist. Cititorii mei deștepți știu exact ce vreau să spun. Așa trebuie procedat dacă vrem să avem onoare. „Respectă ca să fii respectat!”<o:p></o:p></span></p><p class="MsoNormal"><span lang="RO" style="color: #2b00fe; font-family: verdana; font-size: 12pt; line-height: 17.12px;">Al vostru prieten,</span></p><p class="MsoNormal"><span lang="RO" style="color: #2b00fe; font-family: verdana; font-size: 12pt; line-height: 17.12px;"><b>Mircea I. Bătrânu</b></span></p><p class="MsoNormal"><span lang="RO" style="color: #2b00fe; font-family: verdana; font-size: 12pt; line-height: 17.12px;"><b><br /></b></span></p><p class="MsoNormal" style="text-align: center;"><span lang="RO" style="color: #2b00fe; font-family: verdana; font-size: 12pt; line-height: 17.12px;"></span></p><div class="separator" style="clear: both; text-align: center;"><span lang="RO" style="color: #2b00fe; font-family: verdana; font-size: 12pt; line-height: 17.12px;"><a href="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEjrhd0XqFuOIlXUUECcsItjGWXfmGxriNYTOu5ZYEPjuxW5EJgfZ5f7WnjLLUko7sWFyQdLH16AARr7TKeSH1_UmjD0swKM1ZmUT1uEGRu5EMbcYdE2qdhdpWvgLyuOAwB_0PiRtrUfmak/s774/Adevar+adevarat+3.jpg" imageanchor="1" style="margin-left: 1em; margin-right: 1em;"><img border="0" data-original-height="498" data-original-width="774" src="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEjrhd0XqFuOIlXUUECcsItjGWXfmGxriNYTOu5ZYEPjuxW5EJgfZ5f7WnjLLUko7sWFyQdLH16AARr7TKeSH1_UmjD0swKM1ZmUT1uEGRu5EMbcYdE2qdhdpWvgLyuOAwB_0PiRtrUfmak/s320/Adevar+adevarat+3.jpg" width="320" /></a> </span></div><div class="separator" style="clear: both; text-align: center;"><span lang="RO" style="color: #2b00fe; font-family: verdana; font-size: 12pt; line-height: 17.12px;"><br /></span></div><div class="separator" style="clear: both; text-align: center;"><span lang="RO" style="color: #2b00fe; font-family: verdana; font-size: 12pt; line-height: 17.12px;"><a href="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEjsVS6ZJf3p9hbK0yytwUErqPLHpbbMQQocfmT3huycWnNR_lrrjiE87EqG4ccpuUiuj9MQh5U8TSKxeD4yjVYTEFzWkLLU-WwKXT-XLJ4r5cHdIvp2SVEjV81cjEWPfxjZ7zq8aqjpKJw/s818/RESPECT+2.jpg" imageanchor="1" style="margin-left: 1em; margin-right: 1em;"><img border="0" data-original-height="326" data-original-width="818" src="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEjsVS6ZJf3p9hbK0yytwUErqPLHpbbMQQocfmT3huycWnNR_lrrjiE87EqG4ccpuUiuj9MQh5U8TSKxeD4yjVYTEFzWkLLU-WwKXT-XLJ4r5cHdIvp2SVEjV81cjEWPfxjZ7zq8aqjpKJw/s320/RESPECT+2.jpg" width="320" /></a></span></div><span lang="RO" style="color: #2b00fe; font-family: verdana; font-size: 12pt; line-height: 17.12px;"><br /><div class="separator" style="clear: both; text-align: center;"><br /></div><br /><b><br /></b></span><p></p>Mircea I. Bătrânuhttp://www.blogger.com/profile/06540439744103512413noreply@blogger.com0tag:blogger.com,1999:blog-3984155542640025485.post-46252882062782076062020-09-06T15:07:00.000+03:002020-09-06T15:07:21.453+03:00Pe cine crești la sân ? - TABLETA DE DUMINICĂ - 6 septembrie 2020<p><span style="font-family: verdana;"> <span style="color: #2b00fe;"><i><b>Pe cine?</b></i></span></span></p><p></p><p class="MsoNormal"><span lang="RO" style="line-height: 107%;"><span style="color: #2b00fe; font-family: verdana;">Povestea
ne spune că un bătrân i-a deslușit nepoțelului adevărul vieții:<o:p></o:p></span></span></p>
<p class="MsoNormal"><span lang="RO" style="line-height: 107%;"><span style="color: #2b00fe; font-family: verdana;">În
fiecare dintre noi coexistă 2 lupi. Unul reprezintă<span style="mso-spacerun: yes;"> </span>r ă u l : invidia, gelozia, egoismul,
ambiția, minciunile. Al doilea lup<span style="mso-spacerun: yes;">
</span>este<span style="mso-spacerun: yes;"> </span>b i n e l e : pacea,
dragostea, speranța, blândețea, loialitatea. Amândoi se luptă, din zori de zi
și până în seară, fiecare să-l elimine pe celălalt. Nepoțelul pătruns în
adâncul sufletului de cuvintele bunicului se gândi și apoi întrebă: <o:p></o:p></span></span></p>
<p class="MsoNormal"><span lang="RO" style="line-height: 107%;"><span style="color: #2b00fe; font-family: verdana;">-<span style="mso-spacerun: yes;"> </span>Și care lup va câștiga totuși lupta?<o:p></o:p></span></span></p>
<p class="MsoNormal"><span lang="RO" style="line-height: 107%;"><span style="color: #2b00fe; font-family: verdana;">Bătrânul
surâse și spuse:<o:p></o:p></span></span></p>
<p class="MsoNormal"><span lang="RO" style="line-height: 107%;"><span style="color: #2b00fe; font-family: verdana;">-<span style="mso-spacerun: yes;"> </span>Lupul pe care tu l-ai crescut de mic, la
sânul tău și-l...hrănești în continuare./Din înțelepciunea nației franceze/.<o:p></o:p></span></span></p>
<p class="MsoNormal"><span lang="RO" style="line-height: 107%;"><span style="color: #2b00fe; font-family: verdana;">Ridicați-vă
ochii spre EL și reflectați. Doar atât. Doamne ajută! Vă mulțumesc,<o:p></o:p></span></span></p>
<p class="MsoNormal"><b><span lang="RO" style="line-height: 107%;"><span style="color: #2b00fe;"><span style="font-family: verdana;">Mircea
I. Bătrânu</span><span style="font-size: 12pt;"><o:p></o:p></span></span></span></b></p><p class="MsoNormal" style="text-align: center;"><b><span lang="RO" style="line-height: 107%;"><span style="color: #2b00fe;"></span></span></b></p><div class="separator" style="clear: both; text-align: center;"><b><span style="color: #2b00fe;"><a href="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEg8zUORd1X-VeVu1TSSYtJB9s0st5n1IO1rQcJEbLtG8rf2op9hcmzcWihLvaLHg0A9iDFyhsbzuz4hYV3HWW5TeaSTWzJXMqg1Sfv72BzOG3dwhc5iBUcOTDxczMyZDOsCFTqR97UtJtQ/s902/Adevar+adevarat+10.jpg" imageanchor="1" style="margin-left: 1em; margin-right: 1em;"><img border="0" data-original-height="902" data-original-width="672" height="400" src="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEg8zUORd1X-VeVu1TSSYtJB9s0st5n1IO1rQcJEbLtG8rf2op9hcmzcWihLvaLHg0A9iDFyhsbzuz4hYV3HWW5TeaSTWzJXMqg1Sfv72BzOG3dwhc5iBUcOTDxczMyZDOsCFTqR97UtJtQ/w298-h400/Adevar+adevarat+10.jpg" width="298" /></a></span></b></div><b><span style="color: #2b00fe;"><br /><span style="font-family: verdana;"><br /></span></span></b><p></p><br /><p></p>Mircea I. Bătrânuhttp://www.blogger.com/profile/06540439744103512413noreply@blogger.com0