marți, 12 decembrie 2017

Addenda Lecturii – Vasile Sebastian Dâncu: O carte CORECTĂ despre o POLITICĂ INCORECTĂ!

Sunt bucuros că vă pot prezenta un volum de excepție al con-județeanului nostru - 

                                            profesorul univ. VASILE SEBASTIAN DÂNCU...

Nu e un monolog al înțeleptului în fața lumii. Nu, este o introducere la un dialog cu aceasta, desigur, prin reprezentanții ei avizați. Viziunea sa, trebuie să recunosc, e mai degrabă pesimistă și ușor defetistă! După aproape 30 de ani de la marea „despărțire” de trecutul ceaușist, constatăm cu regret că politica de azi e tot incorectă... 
                                                                             *  *  * 


Textul ce urmează l-am scris de câteva luni bune. L-am lăsat la „dospit”, gândindu-mă că îl voi vedea pe profesorul Vasile Sebastian Dâncu trecând de la teorie la practică. Adică mi-l imaginam, cu mânecile suflecate, la timona unui guvern adevărat, dând viață măcar a vreunuia din scenariile demonstrate corect în volum, „pentru o Românie posibilă”...
Știu că voi fi acuzat de naivitate, de subiectivism. Ei și...?! Prefer, am preferat dintotdeauna, adevărul decât o minciună învelită în staniol auriu.
Universitarul Vasile Dâncu este unul din conjudețenii noștri de marcă. Știe și ce, cât și cum să vorbească și, mai presus de toate, știe și cum să acționeze. Dovada? Prezența sa în guvernul Cioloș! Impecabilă, la obiect, fără false promisiuni sau așteptări…
A plecat guvernul Grindeanu demolat ex-abrupto potrivit replicii istorice „asta-i pohta ce-am pohtit”! – și am crezut că-l vom vedea la Palatul Victoria pe Vasile Sebastian Dâncu.
Nu, cu tristețe spun, n-a fost să fie! A venit cabinetul Mihai Tudose. M-am așteptat, ne-am așteptat la altceva.
Din păcate, prevalează alte „calități” la numirile în funcții ministeriale. Oricât ar dori Premierul să facă ceea ce trebuie, fie nu e lăsat, fie nu are cu cine vorbi pe aceeași lungime de undă. Ce să-i faci dacă timona nu-i la el în birou, cum firesc ar fi...?
Aceasta este cauza pentru care profesorul Vasile Dâncu a evitat și continuă să evite arcul puterii. Mă gândesc cât de mult am pierdut ca țară, ca și credibilitate în plan extern, cu pletora aceasta de „specialiști” de partid care își schimbă optica și așa-zisa strategie națională după buletinul meteo de Teleorman! Jenant!
Cartea – POLITICALLY INCORRECT – Scenarii pentru o Românie posibilă – ediția a III-a – Editura Școala Ardeleană – Cluj-Napoca, 2017 – broșată, format de maxim impact ocular, literă frumoasă, lucrare de bibliofil + invitație la lectură - cartea, ziceam, este o încununare a eforturilor colectivului de sociologi de la revista SINTEZA, o analiză de substanță, cauză-efect a societății românești de început de veac XXI, sub bagheta profesorului Vasile Sebastian Dâncu.
Este un op de grup, dar cu un dirijor de prestigiu la pupitru: Vasile Sebastian Dâncu, un sociolog citat și în plan internațional ca specialist în socio-politica Sud-Estului Europei postcomuniste, altfel spus, o autoritate de prim rang în materie.
Cartea are o structură profundă, jalonată clar pe capitolele: Politica, Statul, Societatea, Cultura și… Noi, contemporanii. Eșafodajul e de necontestat: totul se ordonează științific, cauză-efect-cauză, pentru ca apoi, axându-se pe „n” cauze să emită o axiomă, o judecată de valoare inatacabilă.
Iată câteva exemple : „o politică paralizată de frică” /internă și externă/, „cum mor partidele”, „lungul drum al căutării consensului politic”, „o Românie invizibilă”, „franzela exilului”, „cum moare speranța”, „zidul care cade, ziduri care cresc”, „între Big Brother și Mad Max”, „lăsați școala în pace! Preliminarii la modernizarea școlii noastre”, „generația înfrântă a României” etc. Totul susține axioma din subtitlu : „România blocată. Paradoxul societății fără însușiri”.
Profesorul Vasile Sebastian Dâncu îți supune atenției o carte de mare valoare pentru că este în același timp și hronic și îndreptar a ceea ce am trăit, pardon, încă trăim. Nu este nici habotnic, nici dogmatic. Nu prezintă și nu vorbește nicio clipă de adevăruri imuabile sau de principii de nepus în discuție. Din contră.
Nu e monolog al înțeleptului în fața lumii. Nu, este o introducere la un dialog cu aceasta, desigur, prin reprezentanții ei avizați. Viziunea sa, trebuie să recunosc, e mai degrabă pesimistă și ușor defetistă! Nu-mi place. Argumentele puse însă pe tapet sunt adevărate, lucrarea fiind corectă.
După aproape 30 de ani de la marea „despărțire” de trecutul ceaușist, constatăm cu regret că politica de azi e tot incorectă și că nu ne-am găsit busola. Nu vi se pare? Cartea este una de referință. Merită citită în liniște. Ai cu siguranță ce să înveți din ea. La capitolul studiu, sincer vorbind, cred că și eu și dumneavoastră mai avem multe de citit și de aplicat, dacă vrem cu adevărat să schimbăm în bine evoluția României.
Mircea Seleușan-Bătrânu