luni, 11 iulie 2011

DOREL COSMA – FOLCLORUL = acelaşi nedezminţit şi prodigios AMBASADOR!

Am constatat încă de pe vremea studenţiei că nimic nu poate egala farmecul „notelor” din subsol sau de pe marginea unui manuscris, „caietele” de autor, „jurnalul” personal etc. Este pre-textul creaţiei, faza de laborator sau prima impresie, prima trăire.Spontaneitatea şi gândul nedisimulat vorbesc de la sine. Poza neretuşată spune întotdeauna mult mai multe despre eroul din cadru. Chiar dacă absenţa cizelării lexicale şi/sau gramaticale, uneori e sesizabilă, impresia dezvăluită de autor, în contextul percepţiilor, gândurilor etalate cu toată francheţea, te cucereşte. Ultima sa carte - Peregrinări, Ed. Interart Triade, Timişoara, 2011 (excelentă grafică) - este un asemenea „jurnal” al călătoriilor întreprinse în anii din urmă.(Nu includ aici secţiunea a doua a volumului, de interviuri şi opinii despre autor).

 Farmecul confesiunii rezidă tocmai în comunicarea directă, neretuşată, a opiniei despre realitatea întâlnită la alţii, comparativ cu ceea ce există la noi. Nu-l interesează maniera ci mesajul. Cred că a câştigat în prospeţime, neprelucrând fraza. În periplul său repetat, pe bătrânul continent, Dorel Cosma, însoţinând în turnee cele trei remarcabile ansambluri de cânt şi joc popular bistriţean şi năsăudean, Codrişorul / prin anii nouăzeci/,Cununa de pe Someş şi Balada, i-a redat Folclorului rolul de adevărat Ambasador al ţării noastre. Le-a arătat multor mii de spectatori din Italia, Spania, Portugalia, Franţa, Germania, Elveţia, Austria, Mexic etc. că cel puţin la acest capitol suntem buni sau chiar foarte buni/ vezi marele premiu de la Dijon din 1985/, că-i putem egala şi apoi şi depăşi. Este impresionantă relatarea despre întâmplarea din vara lui 2010, de la Schwyz, din Elveţia, cu 75 de mii de participanţi, 8 mii îmbrăcaţi în costume populare(!), deschisă de preşedinta cantoanelor, Doris Leithard: „În faţa înalţilor demnitari elveţieni a fluturat şi steagul României, în acordurile şi ritmurile Văii Someşului. Televiziunea naţională din Elveţia a prezentat pe larg grupul nostru şi chiar un scurt interviu în care am vorbit despre folclorul românesc şi despre mesajul de prietenie al României. Am fost unicul ansamblu din străinătate/Cununa de pe Someş/, invitat la această manifestare. Astfel singurul costum şi folclor ex-elvetic am fost noi. Cu atât mai mult sarcina noastră a fost mai importantă şi mai onorantă ca ambasadori ai culturii române. Ovaţiile şi aplauzele frenetice ne-au asigurat că am reuşit să-i impresionăm prin evoluţia noastră pe spectatorii prezenţi”. Dorel Cosma şi-a adus un aport semnificativ la acţiunea de consacrare a artei populare scenice - transpunere ad litteram a obiceiurilor şi datinilor, a horelor, doinelor, unice, ale meleagurilor noastre. Le-a propulsat în lumea spectacolului european şi, de ce  nu, universal, fie direct, fie prin intermediul televiziunii. A fost la străini acasă, dar i-a invitat şi pe ei la noi. Numele său rămâne definitiv legat de cea mai izbutită „întâmplare” cultural-artistică de Folclor Bistriţean şi Năsăudean: Festivalul internaţional „Nunta Zamfirei”. De la 2-3 formaţii de gen, invitate din străinătate , a ajuns la 10 ansambluri folclorice din lume, prezente în 2009 la noi, în Bistriţa! „Prieteni din Spania, Portugalia, Austria, Germania m-au sunat în zilele de Festival bucurându-se de manifestarea de la Bistriţa pe care au urmărit-o la Favorit internaţional sau pe internet. Am rămas surprins - mărturiseşte el în Peregrinări -  când a treia zi de Festival am fost sunat şi felicitat de un român din Chicago care s-a bucurat cu un grup de prieteni din SUA de realizarea bistriţeană”. Ca simplu spectator, dar iubitor declarat de folclor, am urmărit manifestarea din ultimii ani. Nu exagerez deloc. Au fost sute de artişti, dansatori, cântăreţi, români şi străini şi mii de participanţi. Bătrâna noastră urbe transilvană a renăscut. Comercianţii, restaurantierii, hotelierii, toţi au avut de câştigat. Bistriţa a devenit un punct important nu numai pe harta  României, dar şi a Europei, a lumii. Câştig de imagine, turistic şi economic. Rămâne valabil exemplul Sibiului. Trebuie să-l urmăm. Perseverând pe linia acestui reuşit festival, alături de celelalte manifestări cu real potenţial de dezvoltare/ „Bistriţa medievală”, de pildă/ , plus un program cultural-artistic adecvat, în centrul istoric, pe pietonal, pentru toată perioada estivală, cu certitudine se va putea schimba în bine viaţa bistriţenilor. Dorel Cosma fiind şi un excelent manager al Centrului cultural muncipal „George Coşbuc” al cetăţii, sunt sigur că se va implica şi va susţine aceste proiecte. Depinde doar de noi şi de ...aleşii noştri. Reîntorcându-mă la Peregrinări, aş spune că volumul este un binevenit jurnal-cronică al călătoriilor fidelului nostru Ambasador al fiinţei naţionale: Folclorul. Cât  despre Dorel Cosma şi activitatea sa în plan cultural-artistic, aş conchide că Festivalul internaţional „Nunta Zamfirei” este un pariu câştigat ! Cu cine? De ce ? Merită? Vă las pe Dumneavoastră să vă răspundeţi... 
       Mircea I. Bătrânu